Topul cabinetelor penale post-revoluționare

Sperietoarea corupților sau Direcția Națională Anticorupție a provocat numeroase „cutremure“ în România, în ultimii ani, prin anchetele sale. Lista „victimelor“ DNA este foarte lungă. Anchetele procurorilor anticorupţie au băgat la închisoare magistraţi, poliţişti, medici, oameni de afaceri, înalţi funcţionari din administraţie, oameni din fotbal şi moguli de presă.

De asemenea, mai mulţi politicieni care au intrat liberi în sediul DNA au ieşit având cătuşe la mâini. Majoritatea acestora nu sunt politicieni de mâna a doua, ci foști miniștri sau chiar premieri. Cu toate că numărul de inculpări a crescut până la generalizare, comportamentele miniștrilor nu par să fi fost influențate sau chiar schimbate în cei peste 15 ani de luptă activă împotriva corupției. Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA), părintele DNA-ului de astăzi, a luat fiinţă în anul 2002 prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2002 a guvernului Năstase. Până la reformarea PNA, instituţia anticorupţie era un exemplu de ineficienţă. Astfel, aproape 90% din cazurile instrumentate au ajuns să primească „neînceperea urmăririi penale“. Odată cu accederea la putere a Alianței Dreptate și Adevăr în 28 decembrie 2004, noul ministru al Justiției, Monica Macovei, a redenumit PNA drept Departamentul Naţional Anticorupţie şi l-a trecut în subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Noua structură a redobândit astfel dreptul de a vâna parlamentarii corupţi.

Guvernul Tăriceanu I: patru condamnați

Departamentul Naţional Anticorupţie și-a intrat cu adevărat în pâine abia pe vremea Alianţei DA. În urma anchetelor, DNA a demonstrat că guvernul Tăriceanu I a avut în componența sa patru miniştri condamnaţi, ulterior, definitiv: George Copos, Codruţ Şereş, Zsolt Nagy şi Sorin Frunzăverde.

În timp ce aceștia s-au ales cu verdicte definitive, încă șase colegi de-ai lor, miniștri în același cabinet dintre 29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008, sunt actuali inculpaţi, judecaţi pentru corupţie. Foștii miniștri Vasile Blaga, Adriean Videanu, Cristian David, Bogdan Olteanu şi Dan Motreanu nu au scăpat încă de grija prezentării în instanțele de judecată nici acum. Însuși fostul premier Călin Popescu Tăriceanu este judecat pentru infracţiuni conexe corupţiei, respectiv pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, într-un dosar legat de retrocedările ilegale în care sunt judecaţi Remus Truică şi Paul de România. Tot din primul cabinet de premier al actualului șef al Senatului mai sunt cercetați penal Gheorghe ­­­­­­­­­­­­­­­­­­Pogea şi Sebastian Vlădescu. Varujan Vosganian şi Laszlo Borbely au scăpat de acuzațiile serioase ale procurorilor pentru că Parlamentul i-a protejat.

Cabinetul Năstase cu premier condamnat

Deși toată lumea arată cu degetul spre guvernul lui Adrian Năstase, 2000-2004, din cauză că fostul premier a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare pentru corupție în două dosare penale, nu membrii acestuia au avut cele mai multe probleme cu legea. Probabil și pentru că anticorupția a început să se bazeze pe supravegherea telefonică generalizată a guvernelor abia din 2004 încoace. Celălalt ministru condamnat definitiv din echipa lui Năstase este fostul șef de la Transporturi Miron Mitrea. Năstase a fost condamnat la doi ani de detenție pentru finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale din 2004. Fostul prim-ministru a fost condamnat din nou, în ianuarie 2014, la patru ani de închisoare, pentru luare de mită și șantaj. De asemenea, acesta a fost judecat și în dosarul „Mătușa Tamara“, însă a fost achitat. Fostul șef al Corpului de Control al premierului Năstase, ulterior premier, Victor Ponta, este judecat în dosarul „Turceni-Rovinari“ pentru primirea unui pretins comision, după ce casa de avocatură a lui Dan Șova a obținut contracte de asistență juridică cu complexurile energetice Turceni-Rovinari. Ponta mai este anchetat și în dosarul „Blair“, pentru că ar fi vândut un loc pe listele electorale lui Sebastian Ghiţă în schimbul finanţării vizitei în România a fostului premier britanic Tony Blair.

Un alt ministru în cabinetul Năstase, fostul șef de la Administraţie Gabriel Oprea, este judecat în dosarul „Limuzina“ pentru că ar fi dispus cumpărarea unei maşini de lux din fondurile operative ale spionilor MAI. Oprea mai este anchetat și pentru ucidere din culpă şi abuz în serviciu în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină. Pe lângă aceștia, guvernul Năstase are și încă opt foşti membri în prezent în stare de anchetă penală, respectiv pe Dan Ioan Popescu, Mihai Tănăsescu, Ecaterina Andronescu, Şerban Mihăilescu, Alexandru Athanasiu, Dan Nica, Adriana Silvia Ţicău şi Ilie Sârbu.

Tăriceanu II – alți trei condamnați

Premierul Tăriceanu a propus o restructurarea guvernamentală în martie 2007. Noul guvern Tăriceanu II, din care nu mai făceau parte cei de la PUR și PD, dar care însuma și trei miniștri independenți, Cătălin Predoiu (Justiție), Dacian Cioloș (Agricultură) și Lazăr Comănescu (Externe), a fost validat în aprilie 2007. Deși a avut un mandat de doar un an și jumătate, și acest cabinet a „produs“ trei condamnaţi defintiv, pe Decebal Traian Remeş, Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy. Și alți colegi miniștri ai acestora sunt judecaţi pentru corupţie, respectiv Călin Popescu Tăriceanu, Cristian David, Ludovic Orban şi Cristian Adomniţei.

Guvernele Boc I și II, anchetați, și condamnați fără număr

Guvernul Boc I, supranumit de „uniune naţională“ PDL-PSD, a stat sub auspicii penale. Trei miniştri au fost condamnaţi definitiv, respectiv Liviu Dragnea, Monica Ridzi şi Gabriel Sandu. Executivul Boc II, care a deținut puterea executivă din 23 decembrie 2009, când a primit votul de învestitură din partea Parlamentului până la 9 februarie 2012, când prim-ministrul a depus mandatul guvernului, a avut și el în rândurile sale o serie de corupți. Fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu a fost deja condamnat definitiv.

Alți șase miniştri din cele două cabinete Boc sunt judecaţi acum pentru corupţie. Elena Udrea, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Victor Ponta, Gabriel Oprea şi Viorel Ariton își așteaptă verdictele. Daniel Funeriu, Valerian Vreme, Sebastian Vlădescu, Gheorghe Pogea, Ecaterina Andronescu, Dan Nica şi Ilie Sârbu sunt și ei anchetaţi penal. Doar Laszlo Borbely a scăpat, cu votul Parlamentului, care nu a avizat urmărirea sa penală.

MRU: în două luni, doi condamnați

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit pe 9 februarie 2012, după ce prim-ministrul Emil Boc a depus mandatul celui de-al doilea cabinet al său, ca reacție la manfestațiile de protest din București și din marile orașe ale țării. Însă doar după 78 de zile de mandat, guvernul Ungureanu a fost demis, în urma adoptării moţiunii de cenzură înaintate de opoziţie. Chiar dacă a petrecut numai o lună şi jumătate la Palatul Victoria, nici guvernul lui Mihai Răzvan Ungureanu nu a fost prea curat. Fostul șef al Agriculturii Stelian Fuia a fost condamnat definitiv, iar colegul său de la Interne, Gabriel Berca, a fost condamnat în primă instanţă. l

USL, scut pentru 5 miniștri

Guvernele USL Ponta I şi II au avut în structurile lor trei miniștri condamnaţi definitiv, pe Liviu Dragnea, Corneliu Dobriţoiu şi Relu Fenechiu. Fostul premier Victor Ponta stă și acum prin tribunale pentru acuzații de corupție, la fel și foștii miniștri Dan Şova, Gabriel Oprea, Cristian David, Dan Nica, Ecaterina Andronescu şi Consantin Niţă. Alți cinci miniştri s-au sustras anchetelor penale pentru că Parlamentul nu şi-a dat avizul. Ovidiu Silaghi, Daniel Chiţoiu, Titus Corlăţean, Varujan Vosganian şi Victor Paul Dobre au fost protejați de majoritatea USL.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Maria Musat 68 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.