Abuzul în serviciu nu ar fi existat dacă Victor Ponta nu ar fi abrogat câteva legi și hotărâri de guvern, pe vremea când era prim-ministru. Afirmația îi aparține unui funcționar public superior, care mai spune că și asigurarea transparenței a fost abrogată în 2015, astfel că nimeni nu mai are voie să știe ce datorii înregistrează instituțiile statului și persoanele juridice sau fizice la plata impozitelor și a taxelor locale. Fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Ialomițianu confirmă declarațiile și susține că Victor Ponta a vrut să desființeze și Curtea de Conturi.
Până în 2015 a funcționat Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Actul normativ obliga Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Casa de Asigurări de Sănătate și autoritățile publice locale să aducă la cunoștința publică lista contribuabililor restanți la plata impozitelor și taxelor locale. Legea mai spune că era obligatoriu să fie publicat totalul obligațiilor bugetare datorate în anii fiscali precedenți în care s-au înregistrat obligații restante, cuantumul acestora, precum și modalitatea de colectare aplicată de organele competente ale autorităților publice menționate. Mai mult: „(2) Lista contribuabililor și informațiile prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoștința publică pe pagina proprie de Internet a fiecăreia dintre instituțiile și autoritățile publice respective sau prin alte mijloace, după caz“. Prin „grija“ lui Victor Ponta, în calitatea sa de prim-ministru, în 2015, legea a fost abrogată, cu mențiunea de intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2016.
Controlul financiar intern, eliminat
„Nu este normal ca oamenii să nu știe ce se întâmplă cu banii lor, cine își plătește impozitele locale și cine nu. Grav este că sunt și instituții ale statului cu datorii la bugetele locale. Dar acuzațiile de abuz în serviciu au la bază abrogarea altor două hotărâri de guvern: HG 1151/2012 din 27 noiembrie și HG 720/1991, care instituiau controlul financiar în instituțiile publice (ministere, agenții, autorități de toate felurile, prefecturi, primării). Controlul financiar intern (CFI) a fost desființat total. Rolul CFI era să verifice operațiunile financiar-contabile și patrimoniale, bugetare, după efectuarea lor. A fost desființat și controlul financiar ex-post, adică cel preventiv. Această hotărâre este semnată de prim-ministrul Victor Viorel Ponta, ministrul Finanțelor Florin Georgescu și de Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii“, a declarat, pentru Cotidianul, un funcționar public superior.
Începe secretomania
Primăriile de sector se vaită permanent că nu au bani pentru investiții și modernizări. Autoritățile locale reclamă an de an restanțe mari la colectarea taxelor și a impozitelor locale, dar nimeni nu știe la cât se ridică restanțele. Cotidianul a testat buna-credință a primăriilor în privința comunicării, solicitând un top 5 al celor mai mari datornici, cuantumul restanțelor și anul din care nu au plătit. Aproape toate au invocat prevederile Art. 11 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. „În categoria informațiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal intră datele referitoare la contribuabil/plătitor, cum ar fi: datele de identificare, natura și cuantumul obligațiilor fiscale, natura, sursa și cuantumul veniturilor, natura, sursa și valoarea bunurilor, plăți, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informații obținute din declarații ori documente prezentate de către contribuabil/plătitor sau terți“, se spune în articolul invocat. Mai mult, organul fiscal poate transmite aceste informații „autorităților fiscale ale altor țări, în condiții de reciprocitate“, numai contribuabilul român nu are dreptul să le știe.
Răspunsurile primăriilor de sector
Răspunsul Direcției Taxe și Impozite Sector 1 s-a mulțumit să ne transmită enunțul Art. 11 al Legii 207/2015, fără alte comentarii.
Directorul executiv al Direcției Taxe și Impozite din Sectorul 2, Cristian Atanasie Duţu, după ce ne-a transmis prevederile Art. 11, a fost puțin mai generos și ne-a dat câteva indicii. „Pentru a asigura dreptul la informare, vă precizăm că cei mai mari datornici în cazul persoanelor fizice sunt contribuabilii cărora le-au fost aplicate sancțiuni contravenționale privind încălcarea ordinii publice (prostituție, cerșetorie, comerț ambulant). În cazul contribuabililor persoane juridice, cele mai mari sume aparțin contribuabililor aflați în stări speciale (insolvență, faliment, lichidare judiciară, reorganizare etc.)“, se spune în mesaj.
Sectorul 3 nu a transmis niciun gest de bunăvoință, fiindu-ne redat Art. 11.
Surpriza a venit de la Sectorul 4, care ne-a transmis că cel mai mare debit, din 2006 până în prezent, este de 2.072.388,87 lei și aparține unei persoane juridice care activează în domeniul „Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie“. Locul al doilea este deținut de un agent economic din aceeași ramură, care nu și-a mai plătit taxele locale din 2010, suma ajungând la 1.320.437,78 de lei. A treia poziție este deținută de un agent economic care activează în domeniul „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare“, cu o datorie neplătită din 2012, în valoare de 684.183,72 lei. Urmează o persoană juridică având domeniul de activitate „Restaurante“, care nu și-a plătit dările din 2013, în valoare de 515.220,14 lei. Pe locul al cincilea este o altă persoană juridică din domeniul „Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate“, cu un debit de 206.415,08 lei, acumulat din 2010 până în prezent.
În loc de top 5 al datornicilor, Primăria Sectorului 5 ne-a transmis că o persoană juridică din domeniul imobiliar a acumulat datorii de 4,5 milioane lei, locul următor fiind deținut de o persoană fizică, cu 205 mii lei datorii la taxe și impozite locale.
Sectorul 6 a precizat că „în evidenţa fiscală există debitori care înregistrează sume restante în cuantum de 1-20 milioane lei în cazul persoanelor juridice, inclusiv majorări de întârziere. Vechimea acestor debite se poate întinde pe mai mulţi ani, termenul de prescripţie fiind întrerupt prin măsurile de executare silită efectuate în toate cazurile asupra debitorilor. Nerecuperarea sau recuperarea cu întârziere prin măsuri de executare silită a acestor sume este cauzată în principal de existenţa conturilor fără rulaje de bani, a ipotecilor înscrise asupra bunurilor imobile în favoarea altor creditori, în cele mai multe cazuri pentru obţinerea de credite, existenţei în instanţă a proceselor, cu durată îndelungată, împotriva deciziilor de impunere. O altă cauză este intrarea în insolvenţă a societăţilor, moment în care se suspendă măsurile de executare silită“.
Controlul, câinele de pază
Fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Ialomițianu confirmă declarațiile. El afirmă că Ponta este autorul moral al abuzului în serviciu și apărării evazioniștilor, urmărind chiar și desființarea Curții de Conturi. „Numai din rațiuni politice și la presiunea unor primari a abrogat Ponta aceste acte normative, la solicitarea unor primari, care voiau să facă ce vor ei. Ponta a fost la un pas să desființeze și Curtea de Conturi, spunând că ea controlează după metode sovietice. Declarația a fost făcută prin 2014 sau 2015. Secretul fiscal îi apără pe evazioniști. Eu dacă vreau să fac o afacere cu o firmă, pe care vreau să o verific dacă a fost sancționată pentru evaziune fiscală, nu pot, mi se invocă secretul fiscal. Controlul intern era un instrument la mâna primarilor, care puteau vedea cum se cheltuiesc banii în legalitate. Când nu mai ai control intern și control preventiv, abuzul survine automat și neintenționat. Controlul financiar există în toate țările democratice. Curtea de Conturi este un control extern. Controlul preventiv îi ajuta pe primari pe termen lung. Controlul intern era ca un câine de pază. Acum vine Curtea de Conturi și spune doar că s-a comis o ilegalitate de către primari, ca ordonatori de credite. Ponta a luat aceste decizii după ce unii primari i s-au plâns că îi încurcă aceste controale, că nu pot face cheltuielile pe care și le doreau ei. La prima vedere, i-a ajutat, dar pe termen lung, au rămas descoperiți, unii fiind chiar anchetați“, a declarat, pentru Cotidianul, Gheorghe Ialomițianu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.