Topul „gogoșilor” politice servite românilor

Tradiția spune că ziua de 1 aprilie aparține păcălelilor, că este singurul moment din an în care avem dreptul să spunem minciuni doar ca să ne amuzăm. În timp ce populația exploatează această ocazie pentru amuzament, apoi își vede de probleme, majoritatea politicienilor își păstrează această atitudine și în restul anului.

Proiectele vehiculate în campaniile electorale, rămase doar pe hârtie, îi dau de gol. În cei aproape 28 de ani de democrație, toate partidele au activat pe o singură platformă politică, cea a formei fără fond. Încurajați și încurajând delăsarea electoratului, liderii politici nu au vrut niciodată să construiască ceva durabil. Aceștia s-au limitat doar la promisiuni, le fel de pline de emfază și goale de conținut ca și „gogoșile“ servite de 1 aprilie. Din acest motiv România se află pe ultimele locuri în Europa la capitolul nivel de trai, educație, sănătate și speranță.

Tinerii întorși în țară și-au luat țeapa de 20.000 de euro

O privire aruncată asupra puținelor realizări postdecembriste arată cât de puțin preț pun liderii noștri politici pe oameni, dar și cât de mult îi place populației să se îmbete cu apă rece. PSD făgăduia, în urmă cu nouă ani, un salariu minim de 1.000 de lei pentru anul 2012. Însă acesta nu a trecut de 750 de lei. Și foștii PDL-iști promiteau în același an electoral un salariu minim de 1.400 de lei. Tot atunci, PNL spunea că va oferi pentru Educație 6% din PIB, iar PSD 7,6% din PIB. Mai mult, pesediștii dădeau asigurări că tinerii care lucrau în străinătate și care se hotărau să se întoarcă în țară urmau să primească 20 mii de de euro. Liberalii plusau și ei cu povești de adormit națiunea, spunând că vor face investiții în economie de 10 miliarde de euro. Spre marea dezamăgire a românilor, nu s-a pus niciodată problema respectării acestor angajamente. Ba, mai mult, prea puțini dintre conaționali își mai amintesc de aceste „gogoși“. Alte alegeri, altă guvernare instalată în 2012, când PSD și PNL au ajuns la putere împreună, sub sigla Uniunea Social Liberală. Cele două partide și-au asumat programul „România puternică“ în 159 de puncte, cu tot atât de multe proiecte. Doar 14 dintre acestea au fost realizate, respectiv cele privind protecția socială, asistența oferită persoanelor vârstnice și militarilor.

Canalizarea și electrificarea țării, alt basm

PSD și PNL încredințau pe toată lumea, în urmă cu cinci ani, că 90% din locuitorii de la țară vor avea canalizare, dar și că toată România va fi electrificată. Și această măsură s-a dovedit a fi doar o altă minciună electorală. Aceleaşi partide îşi asumau și 11 proiecte de infrastructură. Au trecut două cicluri electorale, dar niciunul dintre aceste proiecte nu a fost finalizat. Mai mult, tot USL dădea asigurări, în 2012, că va recondiţiona şi dota toate ambulatoriile de specialitate din România. Ca și după Revoluție, și în 2012 se anunţau: descentralizarea administrativă, programarea bugetară multianuală, restructurarea sistemului de cercetare în agricultură, înfiinţarea unei firme în trei zile, programul „Masă caldă pentru elevi“ în şcoli, programe naţionale pentru înfiinţarea de microfabrici şi sprijinirea sectorului de legume-fructe, dar şi multe altele.

Doar că nici aceste promisiuni nu au fost respectate. Am ajuns codașii Europei și cu kilometrii de autostradă, deşi în fiecare campanie electorală construcţia de autostrăzi a fost unul dintre subiectele preferate ale politicienilor. La alegerile parlamentare din 2008, PDL se bătea cu pumnul în piept că guvernul său va face 836 de kilometri de autostradă. Patru ani mai târziu, la alegerile din 2012, PSD plusa la 1.000 de kilometri. După nouă ani de promisiuni s-au pus în funcţiune mai puţin de 500 de kilometri de autostradă. În acest an partidele din alianța de guvernare fac referiri stricte la Master Planul General de Transport, fără să mai înainteze și cifre ca normă de lucru.

1 milion de noi locuri de muncă, doar un sfert realizate

PSD şi PNL reiau, în campania electorală din toamna anului trecut, promisiunile neonorate de la celelalte alegeri, doar că le îmbracă în cifre noi. Social-democraţii anunţă atragerea de fonduri europene de 92,3 miliarde de lei, plus investiţii de la buget de 44 miliarde de lei. PSD se dovedeşte consecvent şi promite un milion de locuri de muncă, aşa cum o făcuse şi în 2012, alături de PNL. Liberalii anunţă crearea a doar 850.000 de locuri de muncă. Ambele partide vor să înfiinţeze fonduri de investiţii, după cum promiteau şi în 2012, intenţionează să reducă taxele şi să dubleze salariile bugetarilor, în cazul PNL, în timp ce PSD se mulţumeşte cu o majorare cu 50%. Doar că datele de la Statistică dovedesc că cele patru guverne care au trecut pe la Palatul Victoria în ultimii patru ani au creat numai 264.900 de locuri de muncă, adică un sfert din ceea ce au promis; 4,7772 milioane de salariaţi erau în anul 2012, iar astăzi numărul lor a ajuns la 5,0411, potrivit statisticilor oficiale. Este adevărat că Uniunea Social-Liberală s-a destrămat în primăvara anului 2014, iar din 2015 a venit Cioloş, cu guvernul tehnocrat, însă asta i-a încurajat pe români să plece din țară. Populaţia rezidentă a scăzut de la 20,1 milioane de români la 19,87 milioane.

Avem 5 milioane de săraci

Creşterea bunăstării este sintagma cu care toate partidele au încercat să sensibilizeze electoratul, doar că sărăcia a acaparat un sfert din români, în intervalul 2012-2015. Cel mai grav afectați de sărăcie sunt tinerii cu vârste de până în 24 de ani. Și asta, pentru că, pe de altă parte, România este campioana Uniunii Europene la abandonul şcolar, potrivit datelor statistice. Aproximativ 18-19% din tineri renunţă, anual, să mai frecventeze cursurile liceale.

De asemenea, în ciuda programelor sociale pe care toate partidele care au trecut pe la Palatul Victoria le-au avut, rata de părăsire timpurie a școlii a crescut de la 5,4%, în 2010, la 8,1%, în 2015. În plus, 6% din români sunt analfabeţi și nu mai puţin de 40% citesc prost sau nu ştiu să citească. Guvernul Ponta a lansat „Strategia educaţiei şi formării profesionale pentru perioada 2014‑2020“. Unul dintre obiective era scăderea abandonului şcolar timpuriu, care ar fi trebuit să ajungă sub 10%. După plecarea PSD de la guvernare, aceste proiecte au fost abandonate de către executivul condus de Dacian Cioloş.

46,29% din locuinţe sunt încălzite cu lemne

Și pentru că între promisiuni şi realitate este o distanţă ce s-a mărit permanent, lipsa investiţiilor în sistemul energetic ne-a trimis direct în Evul Mediu. 46,29% din locuinţe sunt încălzite la soba cu lemne, potrivit datelor oficiale. România nu a mai demarat niciun mare proiect energetic în ultimii aproape 28 de ani. Singurele realizări sunt legate de finalizarea unor planuri începute înainte de 1989. Lipsa investiţiilor în creşterea eficienţei sistemului de termoficare face ca acesta să fie aproape de colaps, iar zeci de mii de apartamente se debranşează, anual, de la acest sistem. Pe lângă moştenirea unui sistem de termoficare cu deficienţe structurale, lipsa unei viziuni privind restructurarea şi dezvoltarea sa este factorul critic actual pe care niciun guvern nu îl mai poate ignora, mai ales în condiţiile în care, astăzi, jumătate din România se încălzeşte la soba cu lemne.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Maria Musat 68 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.