Tragedia din Ucraina: acuzații și mari semne de întrebare

Prăbușirea unui avion al companiei Malaysia Airlines în Ucraina s-a soldat cu moartea a 298 de persoane, dintre care 154 de olandezi, 27 de australieni, 23 de malaezieni, 11 indonezieni, 6 britanici, 4 germani, 4 belgieni, 3 filipinezi și un canadian, la care se adaugă cei a căror naționalitate nu a putut fi stabilită. 80 dintre pasageri erau copii. Reuters relatează că la bord se aflau 23 de cetățeni americani.

Avionul, care efectua zborul Amsterdam-Kuala Lumpur, s-a prăbușit la ora 16.15, ora Moscovei, la circa 50 de kilometri de granița dintre Ucraina și Rusia, în regiunea Donețk, potrivit unui comunicat al companiei.

Kievul acuză Rusia din prima clipă

Un consilier al ministrului ucrainean de Interne, Anton Gherașcenko, a confirmat pentru Interfax că avionul malaezian s-a prăbușit şi că nu sunt supraviețuitori. Gherașcenko a declarat că avionul a fost doborât de un sistem antiaerian. Sistemul este capabil să lovească ținte aflate la circa 22.000 de metri altitudine. Pe 29 iunie, separatiştii proruşi din estul Ucrainei au precizat că deţin un sistem Buk. Gherașcenko a și declarat, imediat după tragedie, că ”cinismul lui Putin nu are limite”, sugerând că în spatele atacului se află Moscova.

Avionul malaezian zbura la o înălțime de 33.000 de picioare (10.100 de metri), în condiţiile în care autoritățile ucrainene interziseseră zborurile civile în estul țării la o altitudine mai mică de 32.000 de picioare. Astfel, avionul Malaysian Airways se afla la doar 300 de metri de spațiul aerian supus interdicției.

Interceptările serviciilor ucrainene, aduse ca dovadă de Poroșenko

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a transmis prin purtătorul său de cuvânt că „Nu este vorba de un simplu incident, nici de o catastrofă, este un act terorist”. Poroșenko a declarat că deține informații ce pot demonstra implicarea Federației Ruse în doborârea avionului, iar acestea au apărut pe site-ul serviciului ucrainean de informații, SBU. Este vorba despre înregistrarea unei convorbiri între separatiștii cazaci din estul Ucrainei și un presupus ofițer rus, al cărei conținut este disponibil aici.

La scurt timp, surse din serviciile secrete americane confirmă ipoteza Kievului și susțin că avionul a fost doborât de o rachetă sol aer. Agențiile americane evită însă să precizeze dacă racheta a fost lansată de pe teritoriul Ucrainei sau al Rusiei. La rândul său, vicepreședintele SUA, Joe Biden, a declarat că ”nu a fost un accident, avionul a fost doborât”. Biden a mai spus că SUA vor trimite o echipă de specialiști în Ucraina, pentru a ajuta la investigații.

Varianta Moscovei și a rebelilor proruși

Separatiștii proruși din estul Ucrainei a negat imediat că ar fi implicați în doborârea avionului malaezian, susținând că nu dețin armament capabil să lovească ținte la asemenea altitudine. La fel, ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, a susținut că țara sa nu are nicio implicare în tragedia din Ucraina.

Însă unul dintre comandanții rebelilor proruși, Igor Strelkov, cunoscut ca ofițer al serviciului de informaţii al armatei ruse, GRU, a postat pe contul său de pe rețeaua Vkontakte revendicarea doborârii unui avion An-26 aparținand forțelor aeriene ucrainene, cu puțin timp înainte de prăbușirea avionului malaezian. Postarea a fost imediat ştearsă de pe contul lui Strelkov.

Reacția Kremlinului la ofensiva mediatică ucraineană și occidentală a fost lansarea speculaţiei că racheta sol-aer ar fi putut fi lansată de forțele ucrainene, având în vedere că la aproximativ aceeași oră și pe același culoar de zbor ar fi urmat să treacă avionul prezidențial care îl aducea la Moscova pe președintele rus Vladimir Putin, venind din Brazilia.

Presa favorabilă Rusiei amintește de episodul petrecut în iulie 1988, când nava americană USS Vincennes a lansat două rachete asupra unui avion de linie iranian. Atunci au murit 290 de pasageri. Incidentul a fost catalogat drept ”o eroare”, în timp ce doborârea avionului din Ucraina este considerată de oficiali de la Kiev drept un act de terorism. Presa favorabilă Kremlinului nu amintește însă și de cele două avioane de linie coreene pe care forțele sovietice le-au doborât în timpul Războiului Rece, pentru că au pătruns în spațiul aerian al URSS.

Ce spun liderii politici

Poziția președintelui Putin a fost una acuzatoare la adresa Ucrainei, care ar purta întreaga responsabilitate a tragediei. ”Vreau să se noteze că această tragedie nu s-ar fi întâmplat dacă în aceste teritorii ar fi fost pace, dacă nu ar fi fost reluate acțiunile militare în estul Ucrainei. Și, cu siguranță, statul pe teritoriul căruia s-a întâmplat aceasta poartă întreaga responsabilitate pentru tragedie”, a spus Putin.

Președintele Barack Obama a avut o primă reacție prudentă: ”Se pare că este o tragedie groaznică. SUA vor oferi tot sprijinul pentru a vedea ce s-a întâmplat și de ce”. Preşedintele Statelor Unite a discutat la telefon cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre prăbuşirea avionului companiei Malaysia Airlines.

Senatorul republican John McCain a fost mult mai dur: ”Este un act de terorism revoltător, iar cei implicați direct, dar și indirect, trebuie să fie trași la răspundere. Și dacă aceștia sunt »separatiștii”, care sunt ruși, Vladimir Putin ar trebui să plătească foarte scump. Însă nu vreau să trag vreo concluzie până când nu avem toate informațiile. Nu vreau să trag vreo concluzie”.

Hilalry Clinton, potențială candidată la Casa Albă în 2016, a spus: ”Întrebarea pe care aş pune-o este cine ar fi putut să-l doboare, cine a avut echipamentul – în mod evident este o rachetă antiaeriană. Cine a avut pregătirea pentru asta? Probabil sunt insurgenții ruși. Dacă vor fi probe care să indice asta, atunci echipamentul trebuie să fi provenit din Rusia. Ce ar mai putea să facă sau sa ce au mai făcut rușii, nu știm”, a spus Clinton.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.