Traian Băsescu, avocatul suprem al ALRO-ruşilor!

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a dovedit, din nou luni seara, a fi un vajnic apărător al intereselor ruşilor de la Combinatul de Aluminiu Slatina – ALRO. După ce în trecut a pus o rezoluţie scrisă pe o cerere de favoruri a celor de la ALRO, şeful statului român a stăruit, la o întâlnire festivă a oamenilor de afaceri, să le fie avocat.

Iată mostra de gândire băsistă din care se auzea, ca zgomot de fond, bâzâitul băieţilor deştepţi din anturajul preşedintelui României, Elena Udrea şi Toddy Stolojan:

“Aţi văzut furia declanşată că s-a dat energie la ALRO Slatina, care are aproximativ 8 mii de angajaţi. Motivul era: s-a dat de la Hidroenergie la ALRO Slatina. Am auzit azi aceeaşi formulare pe care am văzut-o în raport în 2008. ALRO avea asigurată doar 75% din energie pentru 2009. 

Veneau rapoarte care spuneau: ALRO Slatina are energie pentru doar 75% din necesar. Niste birocraţi stabileau ei câtă energie dau, fără să priceapă că pentru a face producţie trebuie să ai contract de import bauxită. că trebuie să contractezi transport pe tot anul, pentru ca până la urmă iasă calupul de aluminiu. În schimb, nu am văzut un atac pe cei care cumpără energie şi care o plimbă prin telefon, dintr-un birou. Astăzi aud aceeaşi frază: nu avem contractată energia pentru 2012. E năucitoare informaţia. 

Niciodată nu am spus daţi energie la ALRO de la Hidro, ci daţi 100% energie. Aşa reuşim să sabotăm un agent economic care produce.“

Altminteri când joacă prosteşte scena ferocităţii antiruseşti, Traian Băsescu este aplaudat de stolurile de anticomunişti, care mai închipuiţi care mai puţin. Anticomunismul şi antirusismul preşedintelui ţării noastre au luat o pauză cu ocazia referirii la ALRO.

Contextul şi locul pledoariei prezidenţiale pro-ALRO sunt interesante. Băsescu a vorbit despre ai săi de la ALRO la Gala Jubiliară a Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor – 2011.

De notat că ceilalţi co-organizatori al Galei ANEIR sunt băieţii deştepţi de la BNR, o tribună atutentică gratuită a lui Băsescu. BNR este, prin Mugur Isărescu, şi un aliat de nădejde al lui Băsescu în toate trăsnăile din ultima vreme. Aşa cum cotidianul.ro, discursurile publice ale lui Isărescu şi Băsescu sunt precum surorile gemene. Să mai notăm, după cum ne informează Administraţia Prezidenţială că GALA ANEIR 2011 a avut şi un loc de desfăşurare: sediul Băncii Naţionale a României.

Piedici în calea uitării: ALRO – cine,ce şi cum

Publicaţia noastră descălcea iţele afacerilor de la ALRO şi arăta că la începutul lui iunie 2011, la şefia Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General a fost numit procurorul Horia Valentin Şelaru, fost consilier al Laurei Codruţa Kovesi. Reamintim că Şelaru este procurorul care a instrumentat cazul ALRO, dând un NUP precipitat, imediat după ce Traian Băsescu a fost reales preşedinte, în iarna lui 2009. Atunci au primit un certificat de bună purtare sub forma unui NUP categoric trei dintre persoanele cele mai importante din dosar: Elena Udrea, Dorin Cocoş şi Theodor Stolojan.

Dosarul Alro constituit de fostul procuror Ciprian Nastasiu, în care a cerut interceptarea convorbirilor lui Theodor Stolojan, Dan Voiculescu, Attila Verestoy, Bogdan Chirieac, Elena Udrea, Doru Cocoş, rămânea închis în  primăvara acestui an, după ce instanţa supremă respingea cererea lui Vadim Don Benyatov, fost inculpat în caz.

Numele importante care apar în afacerea Alro, inclusiv Traian Băsescu, i-au făcut pe magistraţi să tremure şi să arunce la coş un dosar în care implicarea principalilor lideri ai Puterii este mai mult decât evidentă.

În 21 aprilie, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins ca nefondată plângerea formulată de Vadim Don Benyatov, cetăţean americat de origine rusă, împotriva rezoluţiei nr. 30/D/P/2007 din 28 ianuarie 2010 a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Astfel, ICCJ a menţinut rezoluţia procurorilor DIICOT prin care dosarul Alro a fost închis, decizia în acest caz fiind definitivă.

Totodată, instanţa supremă l-a obligat pe Benyatov să plătească o sută de lei cheltuieli judiciare către stat.

Dosarul Alro a fost închis în ianuarie 2010, de către DIICOT, însă Benyatov, pus sub acuzare de fostul procuror Ciprian Nastasiu (cel care în timpul campaniei electorale a lansat o carte despre cazurile instrumentate de el, printre care şi Alro), în care a cerut interceptarea convorbirilor lui Theodor Stolojan, Dan Voiculescu, Attila Verestoy, Bogdan Chirieac, Elena Udrea, Doru Cocoş etc-n.r.) a făcut plângere împotriva rezoluţiei procurorilor la instanţa supremă, astfel că dosarul a devenit public, implicit stenograme ale interceptărilor.

În acest dosar în care Benyatov a fost pus sub acuzare pentru „iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat” şi „tentativă la subminarea economiei naţionale” – caz disjuns din cel privind privatizările strategice -, procurorul Nastasiu a putut cere autorizarea interceptării şi înregistrării audio-video a lui Marian Daniel Năstase, Dorin Cocoş, Elena Udrea, Vereştoy Attila, Bogdan Chirieac, Theodor Stolojan, Dan Voiculescu, Dan Victor Alessandru şi Theodor Minodor Chirică. Aceştia au fost interceptaţi din iunie până în septembrie 2007.

Ancheta a vizat „preocuparea” lui Vitaly Maschitskiy, preşedintele Grupului Marco, Valery Krasnov, vicepreşedintele Grupului Marco, şi Marian Năstase, preşedintele Grupului Marco pentru România, faţă de contracte de furnizare a energiei pe termen lung, respectiv pe 12-15 ani, în scopul de a obţine un preţ predictibil al energiei electrice, în condiţiile în care acest preţ reprezintă 35 la sută din costurile aluminiului produs de SC Alro SA.

Informaţiile despre interceptările în cazul Alro au fost dezvăluite în plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, de către Ciprian Nastasiu, fost procuror DIICOT. Ciprian Nastasiu relata în cartea „Prădarea României”, apărută în ediţie limitată şi lansată în 16 noiembrie 2009, împreună cu publicistul Victor Gaetan, că instanţa supremă a autorizat interceptarea comunicaţiilor, inclusiv a telefoanelor, transmisiilor fax, SMS-urilor şi e-mailurilor lui Theodor Stolojan, Attila Verestoy, Bogdan Chirieac, Elena Udrea, Doru Cocoş, precum şi monitorizarea audio/video a „cercului relaţional” al lui Vitaly Maschitskiy (n.r – magnat rus/israelian despre care susţine că ar controla Marco Group), Vadim Benyatov şi Valery Krasnov.

La sfârşitul lunii octombrie 2010, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, critica modul în care s-au făcut redările de procurori de pe interceptările realizate în cazul Alro, spunând că la dosar există doar o coală de hârtie, în care sunt trecute „poreclele şi nişte nume”.

Inspecţia judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a verificat modul în care mass-media a intrat în posesia unor stenograme din dosarul Alro, constatând că procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice apărute în media sunt copii din dosarul trimis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ca urmare a plângerii făcute de Benyatov), însă aceste copii nu au fost eliberate în mod oficial de către instanţă.

De asemenea, Inspecţia judiciară a constatat că faţă de data înregistrării dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (6 octombrie 2010) şi, în raport de datele la care s-a aprobat consultarea dosarului de către jurnalişti, există presupunerea rezonabilă că date şi informaţii din procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice din dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au apărut în media au fost obţinute în momentul studierii dosarelor. Susţinerile apărute în mass-media cu privire la dispariţia de la dosarul de urmărire penală a suporturilor magnetice pe care au fost stocate convorbirile telefonice interceptate în cauză nu au fost confirmate, acestea fiind arhivate potrivit dispoziţiilor articolului 913, alineatul 3, din Codul de procedură penală şi nu au fost înaintate instanţei competente, întrucât aceasta nu le-a solicitat.

În 8 noiembrie 2010 DIICOT a cerut Consiliului Naţional al Audiovizualului să oblige postul Realitatea TV la rectificarea informaţiilor nereale privind cazul Alro, întrucât aprecierile făcute de realizatori TV ar avea ca scop denigrarea activităţii de urmărire penală şi ar acredita ideea de ingerinţă a politicului în justiţie.

Cum boicota PD comisia parlamentară de anchetarea ALRO

Deputatul PSD Valeriu Zgonea  declara, la sfârşitul luni mai a acestui an, că nu s-a putut forma o comisie parlamentară privitoare la ALRO din cauza partidelor aflate la putere, care refuză să își nominalizeze membrii în această comisie.

Zgonea a precizat că „în acest fel nu se vor forma în vecii vecilor aceste comisii”.

Pe de altă parte, liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader susține că încă nu s-a format comisia parlamentară privitoare la ALRO pentru că subiectul nu se afla pe ordine de zi. „ALRO nu este pe ordinea de zi a plenului, nu au fost nominalizaţi membrii Comisiei pe de o parte şi, pe de altă parte, conţinutul hotărârii nu este finalizat”, a declarat Mircea Toader după ce a fost întrebat ce s-a decis în privinţa comisiei de anchetă legate de ALRO.

Federaţia Sindicală a Hidroelectrica, Hidrosind, cerea, în urmă cu o lună, renunţarea la contractele încheiate de companie cu „băieţii deştepţi” şi, totodată, solicită reducerea preţului la energia electrică din coşul pentru populaţie

„Propunem renunţarea la aceste contracte. Hidrosind poate să acorde sprijin tehnic, am demonstrat faptul că deţinem forţa şi expertiza pentru astfel de lupte”, spuneau reprezentanţii Federaţiei.

O altă propunere a Hidrosind era reducerea preţului la energia electrică din coşul pentru populaţie.
„Dacă în momentul de faţă Hidroelectrica livrează în acest coş aproximativ 4,5 TWh (din cei 12 TWh ) la 72 lei/MWh, iar preţul final al coşului este de aproximativ 160 lei, propunerea noastră este ca Hidroelectrica să livreze 12 TWh la 150 lei/MWh iar producţia suplimentară pe piaţa OPCOM. Pentru aceasta ar trebui ca toate contractele bilaterale să fie anulate în instanţă, iar noi considerăm acest lucru ca fiind posibil”, declara preşedintele Hidrosind, Decebal Sulea.

Totodată, reprezentanţii Hidrosind precizau că solicită în acest sens sprijinul preşedintelui României, Traian Băsescu, „care a militat constant pentru apararea intereselor Hidroelectrica şi ale consumatorilor”.”Nimeni nu cunoaşte conţinutul acestor contracte (cu băieţii deştepţi n.r.). Doar că, periodic, în presă mai apare câte o informaţie, câte o clauză. Opinia noastră este că aceste contracte, fiind contracte comerciale, nu au caracter secret. Ele pot fi doar confidenţiale, pentru că prin natura lor pot servi ca suport în obţinerea unor credite comerciale. Iar atunci când acţionarul este 80% statul român prin MECMA (Ministerul Economiei n.r.), este imposibil ca ministrul să nu cunoască conţinutul lor. Ne îngrijorează faptul că mare parte din organismele cu putere de decizie din România legate direct sau indirect de sectorul energetic încearcă să oprească aceste contracte dar, cu toate acestea, ele sunt prelungite în mod samavolnic şi ticălos, chipurile de către . Hidroelectrica”, mai spunea preşedintele Hidrosind.

Reprezentanţii Hidrosind susţineau că, în condiţiile în care Guvernul României se angajează faţă de FMI pentru listarea la bursă a Hidroelectrica, „campania iniţiată împotriva Hidroelectrica în momentul de faţă are ca ţintă reducerea valorii de piaţă a acestei companii şi oferirea ei pe tavă persoanelor care au acumulat sume importante de-a lungul anilor”.

„Această constatare rezultă din faptul că ‘vinovatul’ pentru încheierea şi prelungirea contractelor cu ‘băieţii deştepţi’ este doar Hidroelectrica. Numele miniştrilor care, de-a lungul anilor, sunt responsabili pentru stabilirea componentei Consiliilor de Administraţie şi numirea directorului general la Hidroelectrica sunt pomenite doar în treacăt şi uitate repede”, mai susţineau reprezentanţii Hidrosind.

Potrivit Hidrosind, aceste contracte au aparut în 2004, în plină perioadă de monitorizare a FMI, „prin abuz de putere al ministerului asupra deciziilor manageriale la nivelul Hidroelectrica, abuz manifestat prin hotărâri de guvern de încredinţare directă, de stabilire a modalităţilor de finanţare a lucrărilor, etc”.

Totodată, cei de la Hidrosind considerau că o preocupare „cvasi-permanentă” pentru înfiinţarea celor două companii energetice, respectiv Electra şi Hidroenergetica, a favorizat erori manageriale majore. Printre acestea se menţionează vânzarea energiei pe piaţa reglementată sub costurile de producţie, contractarea unei cantităţi de energie electrică pentru 2011 peste ceea ce poate produce Hidroelectrica, precum şi încheierea contractului cu ArcelorMittal Steel în 29 decembrie 2010.

De asemenea, ca erori manageriale se menţioneaa prelungirea contractului cu ALRO Slatina până în 2018, în care vânzătorul (Hidroelectrica) preia integral riscurile contractului, exportul de energie (prin intermediul Electrica) sub preţul mediul de pe OPCOM, precum şi prelungirea contractelor cu „baieţii harnici”.

Premierul Boc a afirma, în această toamnă, la ProTV, că problema „băieţilor deştepţi” este moştenită şi că actualul Guvern a făcut ce i-a stat în putinţă pentru ca statul să nu mai fie dezavantajat din cauza contractelor de acest fel. Unul din realizatori i-a reproşat premierului că „Fondul Proprietatea a fost prima instituţie care a expus contractele Hidroelectrica cu băieţii deştepţi, ceea ce Guvernul nu a făcut”.

„Aceste contracte, vreau să înţelegeţi că n-au fost încheiate nici de Emil Boc şi aceste contracte, la fel cum am moştenit o privatizare a Petrom în profund dezavantaj pentru statul român – că vedeţi cu ce dificultăţi ne confruntăm la preţul benzinei, la redevenţe – aceste lucruri le-am găsit (…) Aceste contracte au fost încheiate de alţi care astăzi ne dau lecţii de economie. Noi suntem însă aceia care acum venim şi mergem pe ceea ce înseamnă sănătate şi în acest domeniu. Sănătate, în ghilimele, din punct de vedere instituţional. Adică management privat, vânzare de acţiuni minoritare acolo unde este posibil sau privatizări majoritare, în concordanţă cu deciziile CSAT”, turuia în stilul său marioneta de la Palatul Victoria.

În 24 noiembrie, preşedintele Traian Băsescu declara că nu a reuşit să dea de capăt poveştii celebrilor băieţi deştepţi, rezolvare ce a fost şi mai dificilă pentru cei de la niveluri mai jos. Ulterior, într-o intervenţie telefonică la o televiziune, Băsescu a respins interpretarea presei că ar fi fost învins „băieţii deştepţi” din energie.

„Nu mai formulaţi că m-am declarat învins, că dacă mă declaram învins, nu ceream Fondului să introducă în condiţiile de Fond şi nu ceream Uniunii Europene să vedem cum stăm cu tipul acesta de contracte. Deci, nu m-am declarat învins, nu m-am lăsat. Cert este că eu nu pot să fac decât declaraţii, aşa cum spuneaţi la un moment dat. Eu nu sunt nici ministru şi nici ministrul nu poate întrerupe contractele. Nu sunt nici director la Hidroelectrica”, a spus Băsescu, precizând că a cerut „repetat” reglementarea situaţiei, dar că i s-a răspuns mereu „că sunt contractele făcute”.

El mai spunea că i-a cerut explicaţii despre contractele „băieţilor deştepţi” din energie şi fostului ministru Adriean Videanu, dar nu a fost convins de răspuns.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.