Traian Băsescu este cel care de fapt guvernează şi acum România

• CCR a dat în mai puţin de un an de zile 14 decizii favorabile pentru Traian Băsescu;
• Rapiditate extraordinară în soluţionarea dosarelor de la referendum;
• Mizele preşedintelui: o Constituţie şi o regionalizare care să-i convină.

Declaraţii din 2012 valabile şi în 2013

Pe 21 august 2012, premierul Ponta declara: „S-a dovedit că nu suntem la putere, ci doar la guvernare”, iar pe 12 septembrie 2012, Crin Antonescu spunea: „Puterea nu aparţine nici Parlamentului, nici Guvernului, ci altor instituţii care ar trebui să fie aparte de jocul politic, fac trimitere la Parchetul General şi DNA”. Dacă ne uităm se se întâmplă pe scena politică – desemnarea Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA, reluarea „temelor” „Roşia Montana”, „gazele de şist” etc. promovate de Traian Băsescu şi PDL în perioada 2010-2012, dar şi alte evenimente -, se poate spune că ambele declaraţii date anul trecut de co-preşedinţii USL sunt şi acum valabile. Mai valabile ca oricând.

„Ministerele” conduse de Traian Băsescu

Într-adevăr, şi la ora actuală, Traian Băsescu este cel care se află la „butoane”. El controlează – nu o spunem pentru prima dată – instituţii de forţă prin care decide practic actul de guvernare în puncte esenţiale. Instituţiile respective se cunosc care sunt: Curtea Constituţională, DNA, Parchetul General, ANI, CSM şi serviciile secrete. Pe lângă acestea, Traian Băsescu mai are şi aliatul extern, organismele Comisiei Europene (cele care în vara anului 2012 au jucat rolul tancurilor sovietice din august ’44) şi beneficiază şi de un aparat de propagandă foarte bine pus la punct. Nu în ultimul rând, Traian Băsescu mai beneficiază şi de prerogative constituţionale care îi permit drept de veto în anumite situaţii.

Cum guvernează Traian Băsescu

Traian Băsescu poate bloca orice demers legislativ care nu îi convine sau care nu convine aliaţilor săi politici. Într-o primă fază, blocarea este una legală: are atribuţia de a trimite (o singură dată) la reexaminare orice lege votată de Parlament. Arma cea mai teribilă în procesul de blocare şi de modificare a legilor care nu-i convind este însă Curtea Constituţională. Bazându-se pe judecătorii care îi sunt favorabili (Traian Băsescu va avea „majoritate” la CCR şi după ce nu va mai fi preşedinte, concret până în iunie 2016), dar şi pe unele prevederi interpretabile ale Constituţiei, Traian Băsescu va putea (şi a făcut-o) modifica orice lege sau hotărâre parlamentară care nu îi este pe plac. Nu de puţine ori, judecătorii săi din CCR au dat (de regulă la sesizările PDL) decizii de neconstituţionalitate în situaţii în care Legea fundamentală nu era încălcată şi au fost şi cazuri în care aceiaşi judecători chiar au adăugat la lege sau la Constituţie.

Prin DNA şi Parchetul General, Traian Băsescu ţine sub control adversarii politici. Indizerabilii se pot trezi oricând cu un dosar penal, de multe ori fabricat – cazul deputatului Ion Stan este unul mai mult decât elocvent. ANI are misiunea de a rări parlamentarii din tabăra adversă. De asemenea, DNA şi Parchetul General mai au şi rolul de a bloca sesizările privind faptele penale ale exponenţilor fostei puteri, iar CSM, cea de a pune căluş magistraţilor cu accente de independenţă, dar nu numai atât. Cât despre propagandă, nu mai are rost să vorbim, exemple avem zilnic, cu menţiunea că noul pivot în domeniu este România TV.

Viitoarele mize ale preşedintelui

În perioada care urmează, trei sunt mizele imediate de mare interes pentru Traian Băsescu: revizuirea Constituţiei, regionalizarea (la pachet cu revizuirea Constituţiei) şi legile siguranţei naţionale. Se pune următoarea întrebare: de ce mai este interesat Traian Băsescu să-şi impună propria voinţă în cele trei cazuri, din moment ce se află pe final de mandat? Răspunsul este simplu: Traian Băsescu nu are de gând să se retragă din politică; cu o Constituţie şi cu legi care îi convin, el îşi construieşte viitoarea carieră politică post-prezidenţială.

Vă prezentăm în continuare o sinteză a modului în care Traian Băsescu a utilizat prerogativele sale şi cum a beneficiat de serviciile CCR, DNA şi Parchetul General (doar) pe perioada 2012-2013. Despre serviciile obţinute prin intermediul ANI, CSM şi al aliatului extern, într-un articol viitor (despre cum l-au sprijin „serviciile” s-a relatat pe larg în ultimele luni – n.a.).

Acţiuni directe ale preşedintelui Băsescu

1. Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (Lege USL)

2. Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (Lege modificată de USL)

3. Cerere de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (Lege USL)

4. Cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (Lege modificată de USL)

5. Cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor (Lege USL)

6. Decizia de respingere a propunerilor pentru numirea în funcţie de procuror general al PÎCCJ şi de procuror-şef al DNA

7. Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la Articolul III din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente (Lege USL)

8. Cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor (Lege modificată de USL)

9. Cerere de reexaminare asupra asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii (Gafă a PDL în defavoarea ONG-urilor loialiste)

*Notă: Nu sunt trecute alte 3 retrimiteri în care obiecţiile de reexaminare sunt corecte.

Decizii, hotărâri şi acţiuni ale Curţii Constituţionale în favoarea lui Traian Băsescu sau PDL

1. Decizia nr. 682 din data de 27.06.2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali

(Decizie prin care se respinge sistemul uninominal pur – Decizie fără suport de natură constituţională + grav abuz de drept prin adăugarea la Constituţie, în dispozitiv, a obligativităţii respectării rezultatului unui referndum consultativ + alt grav abuz de drept prin încălcarea propriei jurisprudenţe)

2. Decizia nr. 683 din data de 27.06.2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

(Decizie prin care i s-a dat dreptul lui Traian Băsescu de a participa la reuniunile CE – Decizie partizană)

3. Decizia nr. 727 din data de 09.07.2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

(Decizie prin care s-a anulat dreptul Parlamentului de a abroga prin lege organică atribuţii ale CCR votate tot de Parlament – Decizie pro domo – abuz de drept)

4. Decizia nr. 731 din data de 10.07.2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art.10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

(Decizie prin care se ADAUGĂ la lege; în mod normal CCR ar fi trebuit să respingă sesizarea PDL deoarece în lege exista art. 5, nemodificat, şi care stabilea pragul de participare la referendum – abuz de drept)

5. Decizia nr. 736 din data de 24.07.2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct.2 din Legea pentru modificarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

(Decizie luată fără suport constituţional – decizie eronată)

6. Decizia nr. 738 din data de 19.09.2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

(Decizie prin care s-a anulat dreptul Parlamentului de a abroga prin lege organică atribuţii ale CCR votate tot de Parlament – Decizie pro domo – abuz de drept)

7. Decizia nr. 784 din data de 26.09.2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 lit.e), art.3, art.18 şi art.19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene

(Decizie fără suport constituţional – Decizie partizană în favoarea lui Traian Băsescu)

8. Decizia nr. 972 din data de 21.11.2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte

(Decizie fără suport constituţional – Decizie partizană în favoarea ANI – cazul Mircea Diaconu)

9. Decizia nr. 81 din data de 27.02.2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art.I pct.3 (referitoare la modificarea art.7) şi ale art.I pct.14 (referitoare la introducerea art.191) din lege

(Decizie fără suport constituţional)

10. Decizia nr. (nu s-a publicat motivarea în Monitorul Oficial) asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art.I pct.3 (referitoare la modificarea art.7) şi ale art.I pct.14 (referitoare la introducerea art.191) din lege

(Decizie fără suport constituţional)

11. Hotărârea nr. 3 din data de 02.08.2012 asupra contestaţiilor referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu

(Hotărâre fără precedent în jurisprudenţa CCR – foarte grav abuz de drept prin modificarea radicală, fără cvorum şi ulterioară a unui document CCR prin care s-a influenţat decisiv rezultatul referendumului, prin adăugirea la lege şi ignorarea unei hotărâri definitive şi obligatorii a BEC)

12. Decizie nr. din 04.04 2013 (nepublicată încă în Monitorul Oficial) privind neconstituţionalitatea revocării unor judecători din CSM

(Decizie favorabilă judecătorilor pro Băsescu revocaţi din CSM)

13-14. Sesizările/reclamaţiile conţinând dezinformări uriaşe trimise în 3 iulie, respectiv 4 august 2012 organismelor europene, în urma cărora oficialii europeni au adoptat poziţii negative la adresa guvernării şi la adresa României, inclusive în Raportul de ţară.

DNA – acţiuni referitoare la actuala putere

• 28 iunie 2012: trimitere în judecată deputat PNL Relu Fenechiu
• 16 iulie 2012: extindere cercetări eurodeputat ex PSD Adrian Severin
• 14 august 2012: începere urmărire penală generală dosar referendum
• 16 august 2012: urmărire penală deputat PNL Teodor Atanasiu (referendum)
• 6 septembrie 2012: urmărire penală Liviu Dragnea (referendum)
• 9 octombrie 2012: urmărire penală 67 persoane dosar referendum
• 22 noiembrie 2012: urmărire penală deputat PSD Ion Stan (referendum)
• 19 februarie 2013: urmărire penală secretar de stat PSD Valentin Preda
• 27 februarie 2013: trimitere în judecată Ion Stan

DNA – acţiuni referitoare la actuala opoziţie

• 17 iulie 2012: urmărire penală Sorin Blejnar
• 11 noiembrie 2012: reţinere deputat PDL Sorin Trăşculescu (pion minor în angrenajul PDL)
• august 2012 – martie 2012: 21 de dosare cu sesizări oficiale privind presupuse fapte penale şi modul de gestioanare al fondurilor de către oficiali ai fostelor guverne PDL – toate aflate în nelucrare

Parchetul General

• 3 august 2012: preluare liste electorale de la Autoritatea Electorală Permanentă
• 8 august 2012: urmărire penală chestor Căbulea – pentru remitere documente la CCR
• 9 august 2012: urmărire penală org. PSD Constanţa + Radu Mazăre (referendum)
• 10 august 2012: urmărire penală ministru Victor Paul Dobre – pentru remitere documente la CCR privind infirmarea numărului de alegători
• 16 august – 23 noiembrie 2012: dosare referendum: Mehedinţi, Bolentin, Olt, Constanţa
• 5 noiembrie – 5 decembrie 2012: trimitere în judecată dosare referendum Mehedinţi şi Cluj
• 4 martie 2013: trimitere în judecată dosar referendum Mehedinţi
• 26 martie 2013: trimitere în judecată dosar referendum Constanţa
• 5 aprilie 2013: trimitere în judecată dosar referendum Bolentin

(Este de notat rapiditatea cu care au fost finalizate dosarele de la referendum, toate cu trimitere în judecată)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.