Traian Băsescu e aproape imposibil de suspendat și de demis

Elanul cu care liderii Opoziției anunțau joi posibilitatea demarării procedurilor pentru suspendarea șefului statului nu are acoperire. Nici Victor Ponta și nici Crin Antonescu nu știau la ora la care făceau declarații că, prin modificarea legii CCR, suspendarea șI demiterea președintelui statului a devenit cvasiimposibilă în actuala situație.

Începând probabil de astăzi (sau din următoarele maxim 7 zile), procedurile privind suspendarea și demiterea președintelui României se îngreunează considerabil. Printr-o modificare a Legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale s-a introdus un decisiv filtru în plus și anume posibilitatea judecătorilor Curții de a cenzura Hotărârea Parlamentului de suspendare a șefului statului. Concret, prin modificarea legii s-au extins atribuțiile Curții Constituționale, aceasta putând fi sesizată și cu hotărârile Senatului, Camerei Deputaților sau a plenului comun al celor două Camere.

Cu alte cuvinte, în situația actuală, în care la Curtea Constituțională 5 judecători din 9 sunt desemnați de actuala putere, dacă Hotărârârea Parlamentului de suspendare a președintelui Traian Băsescu este contestată la Curte (legal o pot face președintele uneia dintre Camere sau unul din grupurile parlamentare) și judecătorii admit contestația, atunci suspendarea este anulată, iar referendumul de demitere nu mai are loc. Legea se află de două zile la promulgare la Palatul Cotroceni și dintr-un moment sau altul se așteaptă decretul de promulgare.

PSD și-a dat cu stângul în dreptul

Ceea ce opinia publică nu știe este faptul că modificarea legii la care ne referim a fost introdusă în text de senatorul PSD, Dan Șova, iar în Comisia juridică a Senatului a trecut pe 21 aprilie 2010, în unanimitate. Legea de modificare a funcționării CCR, inițiată de 16 senatori PD-L nu conţinea inițial prevederea prin care CCR poate cenzura și hotărârile Camerelor și Parlamentului. Legea se limita doar la interzicerea suspendării proceselor de drept comun în situația în care una dintre părți sesiza CCR cu o excepție de neconstituționalitat).

Abia pe 24 august, în sesiunea extraordinară a Senatului, cei din PSD și colegii liberali din Opoziție și-au dat seama de consecințele amendamentului „Șova” și au votat împotriva legii. Aceasta a trecut însă pentru că în tabăra majoritarilor a fost o mobilizare masivă, deoarece tot în plenul din 24 august pe ordinea de zi se aflau Legea Ani și OUG 58/2010. Din informațiile pe care le deținem, au fost și câțiva liberali care au votat legea, numai că aceștia nu știau și de amendamentul „Șova”. La două zile după ce legea a fost adoptată, PSD a contestat-o la Curtea Constituțională, printre semnatarii sesizării fiind și autorul amendamentului buclucaș. Pe 22 septembrie, judecătorii Curții Constituționale au respins însă sesizarea de neconstituționalitate.

Amendament pentru salvarea lui Geoană

Liderul juriștilor de la Senat, Toni Greblă (PSD), a declarat pentru Cotidianul.ro: „Amendamentul a fost introdus pentru a încerca să ne apărăm postul de președinte al Senatului. Printr-o hotărâre abuzivă, Mircea Geoană ar fi putut fi schimbat de către majoritari. De asemenea, s-a introdus amendamentul respectiv pentru a ne apăra de orice abuz al PD-L, știut fiind faptul că la vremea respectivă hotărârile Parlamentului nu puteau fi atacate la Curtea Constituțională. Ne-am dat seama foarte târziu că prin acel amendament s-ar putea îngreuna demiterea șefului statului. Totuși, noua lege poate avea și un efect bun. Dacă Parlamentul respinge ilegal hotărârea de suspendare a președintelui, atunci poate Opoziția să o conteste la Curtea Constituțională”.

În ceea ce privește votul liberalilor, precizări ne-a făcut senatorul Puiu Hașoti, liderul acestora: „Nu a existat o decizie prelabilă privind acest vot. Cea mai mare parte a senatorilor PNL au votat contra, doar câțiva au votat pentru. Ceea ce mă nedumerește este faptul că senatorii PSD nu au anunțat că este vorba și de amendamentul privind cenzurarea hotărârilor Camerelor. Se știa că obiectul legii îl reprezintă problemele legate de proceduri judiciare. Oricum, în ziua votului a fost nebunie mare, a fost Legea ANI, OUG 58/2010 unde au fost dezbateri aprinse și amendamentul cu pricina la Legea CCR a trecut neobservat”.

Judecătorii CCR au generat un nou conflict constituțional

Nu avem de unde să știm cum au decurs dezbaterile în interiorul Curții Constituționale. Cert este că sesizarea făcută de PSD a fost respinsă, judecătorii cu simpatii portocalii (sigur) acceptând cadoul nesperat făcut de social-democrați care au îngreunat la maxim procedurile de demitere ale șefului statului. Numai că declarând constituțional articolul care dă dreptul CCR să cenzureze hotărârile Parlamentului, judecătorii Curții au creat un nou conflict constituțional legislativ. Astfel, Constituția, la art. 146 prevede imperativ care sunt atribuțiile CCR, iar legea de organizare și funcționare a CCR are acum atribuții sporite, care, practic, adaugă la Constituție.

Astfel, o lege este mai tare, o lege bate Constituția, ceea ce în nici un sistem legislativ nu este permis. Este inexplicabil de ce CCR nu a declarat neconstituțional acest articol. La ora actuală mai există un astfel de conflict constituțional-legislativ. Tot în legea CCR se arată că desemnarea unui judecător al CCR de către o Cameră a Parlamentului se face prin majoritate calificată. În același timp, Constituția spune că desemnarea respectivului judecător se face prin hotărâre a Camerei, și tot Constituția mai spune că o hotărâre se votează cu majoritatea simplă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.