Transparența intereselor, pe cale să fie abandonată de Guvernul Grindeanu

În absența unei legislații referitoare la activitatea de lobby, obligat de prevederi din Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 (Obiectiv specific 1.1 – Creșterea transparenței instituționale și a proceselor decizionale), guvernul Cioloș s-a prefăcut că scoate la iveală, într-un fel de registru online, detalii de la tot felul de întâlniri guvernamentale.

În realitate, platforma a fost construită empiric, evidența interacțiunilor (tip întâlnire față în față) între decidenți și grupuri specializate prin publicarea de către miniștri/secretari de stat și conducători asimilați acestora a agendei lor s-a făcut foarte rar, informații-cheie despre cine sunt grupurile organizațiilor civice sau ale oamenilor de afaceri interesate să convingă decidenții să adopte într-un fel sau altul o politică publică și/sau să modifice una existentă nu există în platforma supranumită RUTI.

Cum orice începe prost se termina și mai prost, Guvernul Grindeanu s-a dovedit a fi total dezinteresat să facă publice chiar și cele mai neînsemnate detalii despre tot felul de întâlniri între diversele entități guvernamentale și cei interesați să rezolve diverse chestiuni.

Guvernul României a aprobat instituirea Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut, iar pe 12 octombrie platforma online a devenit funcțională. Inițiativa a aparținut Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic. Acesta a trimis un memorandum prim-ministrului Dacian Cioloș, care a avizat pozitiv inițiativa. Documentul definește RUTI drept „o platformă online, cu scop principal de a înregistra o serie de informații despre grupuri specializate care urmăresc să promoveze o propunere de politică publică sau urmăresc să contribuie la revizuirea uneia deja existente, pentru ca întâlnirile dintre acestea și decidenții care vor afișa agenda zilnică a întâlnirilor să se organizeze prin cunoașterea reciprocă a intereselor celor două părți“. Acest instrument preia un model european, Registrul comun de Transparență de la Bruxelles, care și-a dovedit funcționalitatea. Alte țări din UE care au mai implementat inițiative similare sunt Franța și Austria.

Inițiativă europeană, aplicare românească

Toate întâlnirile pe care le au decidenții, în persoana prim-ministrului, miniștrilor, secretarilor de stat și conducătorilor altor instituții de stat, cu reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale de orice natură se centralizează și se includ în Registrul unic, fiind publicate în tabele pentru fiecare lună. Astfel, reprezentanții societății civile pot avea o imagine a consultărilor desfășurate de decidenți. În același timp, organizațiile interesate să colaboreze cu instituțiile statului se pot înregistra pe platforma online, pentru a-și face cunoscute activitățile și intențiile. În prezent, pe site-ul RUTI există două liste paralele. Una dintre ele conține ministere, agenții, autorități și alți decidenți, numele conducătorilor acestora și date de contact. Cealaltă include zeci de asociații, fundații, federații și alte structuri asociative din societatea civilă și mediul de afaceri, desemnate „grupuri specializate“. Pentru fiecare dintre acestea există informații utile care includ contacte, scurte descrieri ale activităților și chiar detalii din situația financiară. Orice organizație se poate înscrie pe platforma RUTI completând un formular.

Instituirea Registrului pare să nu fi fost urmată de un efort susținut de popularizare a acestuia în mediul asociațiilor din țară. În prezent, lista de organizații a Registrului conține 80 de poziții, dintre care 68 sunt din București. RUTI mai are mult până să ajungă cu adevărat relevant pentru crearea de punți între societatea civilă din țară și Guvernul de la București. Mai ales în cazul organizațiilor aflate la mare distanță de Capitală și lipsite de posibilitatea de a accesa direct instituțiile publice centrale, prezența în Registrul online le poate aduce în atenția instituțiilor relevante pentru domeniile lor de interes. Desigur, cu condiția ca ocupanții funcțiilor de conducere din aceste instituții să consulte cu regularitate Registrul.

Registrul unic continuă să funcționeze și în actuala guvernare, deși la turații minime față de perioada anterioară. Cel puțin asta arată platforma online, care include pentru luna ianuarie 14 întâlniri ale instituțiilor guvernamentale cu organizații precum Sindicatul Național al Finanțelor Publice, Centrul pentru Dialog Interetnic și Toleranță sau Banca Europeană de Investiții. În decembrie, ultima lună în care guvernul Cioloș s-a aflat la putere, au avut loc 65 de astfel de întâlniri. Dacă Guvernul Grindeanu va păstra Registrul, însă nu va încuraja folosirea acestuia, ceea ce pare să se întâmple deja, lista inițiativelor bune, dar eșuate, din rea-voință sau incompetență, va fi completată cu încă un caz.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dan Nicu 44 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.