Trei pași pentru a opri ”Rusia revizionistă, naționalistă și militaristă”

În februarie 2007, președintele Vladimir Putin a aruncat mănușa Vestului, la Conferința de Securitate de la Munchen, deși limbajul de atunci ar părea unul rezervat după standardele sale actuale, scrie fostul premier suedez Carl Bildt într-un material publicat înainte de începerea editiei Conferinței de la Munchen din acest an. De atunci au avt loc războiul dintre Rusia și Georgia, în 2008; agresiunea rusă împotriva Ucrainei, în 2014 și 2015; iar acum acțiunile Rusiei de a submina puținele eforturi politice occidentale în Siria.

Conferința de anul acesta se va axa în mare parte pe ofensiva Assad-Putin asupra Alepului, susține Carl Bildt, care arată că este nevoie de o abordare pe termen lung în fața provocărilor de securitate în Europa puse de o ”Rusie revizionistă, naționalistă si tot mai militaristă”.

Carl Bildt identifică trei pași pentru a opri Rusia lui Putin.

1. Sporirea sprijinului acordat Ucrainei

Potrivit Acordului de la Minsk pentru Estul Ucrainei, Kievul trebuie să recapete controlul asupra întregii frontiere răsăritene. Este important ca Occidentul să facă presiuni, inclusiv prin sancțiuni și să le mențină atât timp cât este cazul. Problema Crimeii ar trebui tratată ulterior.

Sunt semnale care sugerează că Rusia încearcă să își consolideze controlul militar în regiunea Donbas și că dorește să ajungă la un acord cu Vestul, susține Bildt. Sancțiunile au lovit Rusia, însă Kremlinul este pregătit să reziste, ”mizând pe eșecul reformelor din Ucraina și pe faptul că Washingtonul si Bruxelles-ul – adică Berlinul – se vor concentra pe alte teme”, mai scrie Carl Bildt.

Un acord pe jumătate care îngheață temporar conflictul acum, dar lasă deschisă posibilitatea izbucnirii sale, nu este în interesul nimănui – și cel mai puțin în interesul Rusiei.

Ar putea fi trimisă pentru câțiva ani o misiune internaționala de menținere a păcii, de preferință sub mandat ONU, care să se asigure că regiunea va fi transferată Ucrainei. Pana acum Kremlinul s-a opus și mizează pe acțiunile de destabilizare pe termen lung. Însă o poziție fermă a Vestului împotriva măsurilor parțiale poate schimba poziția Kremlinului.

Țările vestice trebuie să fie gata să sporească capacitățile defensive ale Ucrainei pentru a susține procesul politic din țară și pentru a bloca opțiunile militare ale Rusiei.

2. Trebuie privilegiată descurajarea în locul reasigurării pe termen scurt a Poloniei și a țărilor baltice

Nu văd un risc imediat ca Rusia să treacă la acțiuni agresive împotriva acestor tari, scrie Bildt. Sunt democrații stabile și membri robuști ai UE si NATO. Însă trebuie să ne gândim la viitor.

Viitorul este nesigur și s-ar putea să ne îndreptăm către o perioadă de maxim pericol în relațiile noastre cu Rusia. În 5-10 ani, regimul Putin va ajunge inexorabil la final și se va gândi la moștenirea pe care o lasă. Criza economică și socială dinRusia se va fi accentuat și percepția puterii sale militare, pe de altă pare, s-ar putea să fi luat amploare. Dacă Rusia vede că Europa se scindează și că Vestul slăbește, tentația de acționa va fi foarte mare.

Este important să lucrăm de astăzi la o apărare solidă, ca o descurajare a acestor tendințe aventuriste.

La Summitul NATO de la Varșovia, în iulie, trebuie să adoptăm măsuri în această direcție. Studiile recente ale RAND Corporation subliniază necesitatea de a întări apărarea statelor baltice și a Poloniei, inclusiv prin prepoziționarea de armament greu în aceste zone. Washingtonul a anunțat recent că își va spori de patru ori bugetul pentru Inițiativa Europeană de Reasigurare. Sunt pași în direcția cea buna, însă cu siguranță nu este suficient.

3. Un program pentru apărarea antirachetă în Europa

Este bine să ținem cont de îngrijorările Rusiei în ce privește apărarea antirachetă. Deși NATO, din acțiuni diplomatice, nu a spus-o explicit, a fost mereu limpede că scutul antirachetă al SUA instalat în Europa avea legătură cu amenințarea Iranului. S-au depus eforturi mari pentru a se demonstra că nu are legătura cu Rusia. În aprilie 2009, la Praga, președintele Obama a confirmat că, ”dacă amenințarea iraniană este eliminată, vom avea un fundament mai puternic pentru securitate și apărarea antirachetă din Europa va fi retrasă”. Iranul continuă să dezvolte rachete balistice, însă cu raze de acțiune ce ajung doar în regiunea imediată și fără focoase nucleare. Amenințarea la adresa Europei a fost redusă. Sistemele navale existente și cele care se vor finaliza, la fel ca și sistemul terestru din România, pot, potrivit sudiilor, să facă față unei amenințări iraniene mult mai mari decât cea de astăzi.

Așadar, se poate amâna a treia fază a apărării antirachetă, planificată în Polonia în 2018. Nu mai este justificată militar și ar putea fi folosită de Rusia pentru a se retrage din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare care limitează arsenalul rachetelor cu rază medie de acțiune din Europa, și astfel ar crește riscul unei curse a înarmării în Europa.

Temele urgente ale Conferinței de la Muchen din acest an trebuie văzute dintr-o perspectiva mai largă. Actuala disoluție din Orientul Mijlociu începe să semene cu cea din timpul Războiului de 30 de ani și va cere o abordare pe termen lung – la fel și Rusia militarizata si revizionistă, care își va continua politica timp de ani de zile.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.