Trienala de Arhitectură de la Lisabona şi „Forma Formei”

Anul acesta se va desfăşura a patra ediţie a Trienalei de Arhitectură de la Lisabona, ce se va avea loc în luna octombrie, curatoriată de André Tavares şi Diogo Seixas Lopes.

Potrivit mărturisirilor lui André Tavares, evenimentul s-a dezvoltat şi a căpătat noi configuraţii, în acest moment în care bienalele şi trienale de arhitectură se răspândesc peste tot în lume. În cele trei secţiuni tematice ale evenimentului s-au implicat numeroşi curatori, printre care şi italienii Fabrizio Gallanti, cofondator, împeună cu Francisca Insulza, al Studioului canadian FIG, Mariabruna Fabrizi şi Fosco Lucarelli de la parizianul Socks Studio.

Trienala de Arhitectură de la Lisabona

Trienala va cuprinde expoziţii, workshopuri şi conferinţe menite să provoace o reflecţie inedită asupra laitmotivului The Form of Form.

Dar, în toamna acestui an, la Lisabona va fi inaugurat şi Muzeul de Artă, Arhitectură şi Tehnologie, conceput de arhitectul englez Amanda Levete şi condus de Pedro Gadanho.

Titlul Trienalei, The Forum of Form, a fost ales din dorinţa de lansa o discuţie despre formarea oraşului şi peisajului Lisabonei, care să intereseze atât arhitecţii, cât şi locuitorii. El se doreşte un laitmotiv, graţie căruia fiecare expoziţie şi fiecare conferinţă să aibă o perspectivă sincopată la care să se poată întoarce orice discuţie. De altfel, titlul corespunde rolului arhitecţilor care dau formă lumii noastre fizice şi în felul acesta o transformă. “Până şi activitatea arhitecturală cea mai informă implică un rezultat – sau o lipsă a rezultatului – aşa cum se întâmplă în viaţa cotidiană a oricui”, afirma André Tavares, într-un interviu din publicaţia Artribune.

Fundaţia Gulbenkian

Titlul pare să fi provocat reacţii dincolo de scopul tematic. În timpul pregătirii Trienalei, organizatorii au descoperit numeroase demersuri informale de la idee la formă. The Form of Form ajută Trienala să reunească multitudinea de idei şi practici arhitectonice care, în trecut, au fost limitate de termenii curatoriali şi de strategiile de marketing.

Trienala de la Lisabona s-a născut în urma unei propuneri a lui José Mateus, făcută Ordinului Arhitecţilor. Prima ediţie, Urban Voids, a avut loc în 2007 şi a avut ca obiectiv prilejuirea unei dezbateri despre arhitectură “intensă şi pasionată, aşa cum se întâmplă la Sao Paulo sau la Veneţia”. Ediţia s-a dovedit un eveniment necesar şi util. În cei aproape 10 ani trecuţi de atunci, Trienala s-a dezvoltat şi a devenit cel mai important eveniment legat de arhitectură din Portugalia.

În 2010, Trienala a devenit o asociaţie privată, fără scop lucrativ, care a făcut efortul de a găsi finanţări de la parteneri particulari şi publici. În 2013, Guvernul portughez a declarat-o “instituţie de interes public”. Ea este formată dintr-un “corp de control”, cu consilieri care se ocupă şi de alte activităţi, cum ar fi conferinţele, congresele şi chiar programul vizitelor în cadrul Openhouse.

Muzeul Electricităţii din Lisabona, unul dintre locurile de desfăşurare a Trienalei

În 2011, Trienala a primit şi un sediu, un palat splendid cu o terasă cu vedere spre fluviu, având obligaţia să îl restaureze pentru că starea de ruină îl făcea impracticabil pentru un “cluster creativ”.

Ediţia din acest an va avea trei “teme”: The Form of Form, Building Site şi The World in Our Eyes. Fiecăreia îi este destinat un alt sediu: noul Muzeu de Artă, Arheologie şi Tehnologie, Centrul Cultural South Garage del Belém, respectiv, rafinata Fundaţie Gulbenkian. În fiecare din aceste locuri se vor dezvolta probleme legate de conceptele de autor şi construct visual în arhitectură, dat fiind că provocarea cea mai recentă a acestui domeniu este constituită de modalităţile de construire a edificiilor, de interacţiunile lor sociale şi, în consecinţă, de modul de integrare în oraş, precum şi de modalităţile prin care arhitecţii concep forma.

Cele trei tematici vor fi abordate şi de expoziţiile colaterale şi de laboratoarele care vor fi găzduite în mai multe locuri din oraş, permiţând vizitatorilor să descopere itinerarii insolite şi un peisaj urban dincolo de centru, mai puţin turistic, dar extraordinar.

Alexander Yuen, Floating Frontiers, 2012, proiect prezentat la Trienala de Arhitectură lisaboneză

Au fost acceptate şi unele intervenţii ale Associated Projects, amplificând astfel câmpul de acţiune al producţiilor independente.

Trienala va avea trei perioade importante. Deschiderea, din 6 în 9 octombrie, jumătatea lunii noiembrie, când vor veni numeroşi invitaţi cu ocazia conferinţelor Talk, Talk, Talk, şi momentele destinate concluziilor, între 9 şi 11 decembrie.

“Este un program ambiţios, cu arhitecţi din toată lumea – ca americanul Mark Lee de la Johnston Marklee, belgianul Kersteen Geers de la Office, Rualab din Brazilia sau Nuno Brandão Costa şi Skrei din Portugalia. Printre curatorii implicaţi se mai numără şi chilienii Pedro Alonso şi Hugo Palmarola şi arhitectul portughez Godofredo Pereira. În plus, avem mulţi parteneri instituţionali, de la Editura Lars Müller la Centrul de Arhitectură Canadian, de la Cité de l’Architecture et du Patrimoine din Paris la Harvard School of Design”, explica André Tavares.

Fotografie de arhitectură ce va fi expusă în expoziţie

Fiecare ediţie a Trienalei este mai bogată decât precedenta. Confruntările de opinii sunt diferite, iar din punct de vedere instituţional, fiecare ediţie generează idei ce sunt destinate să amplifice ediţiile successive.

Dar, potrivit părerilor organizatorilor, cel mai mare avantaj se reflectă în peisajul cultural portughez, atât din punct de vedere arhitectonic, cât şi din cel intelectual. Fiecare Trienală a generat reacţii şi a promovat o conştiinţă publică şi profesională, în privinţa multor probleme legate în mod direct de arhitectură, ale cărei graniţe s-au extins considerabil în ultimele decenii. Evenimentul devine astfel, prin modelele alternative pe care le propune, crucial pentru garantarea unităţii şi diversităţii în arhitectură.

“Sunt încă mai puţine bienale şi trienale de arhitectură decât oraşe în lume! Mă gândesc totuşi că această explozie a bienalelor şi trienalelor reflectă interesul crscând în arhitectură, ca şi expansiunea acestei discipline către un public mai larg. O altă explicaţie posibilă ar fi că revistele au pierdut teren: într-o lume mereu mai grăbită, digitalizată, poate că nu mai sunt în stare să promoveze transferul de date şi să genereze dezbateri”, consideră curatorul portughez.

De altfel, unul dintre aspectele inedite va fi “Call for proposals”, încercarea de a provoca o discuţie deschisă, prin aducerea la Lisabona a unor expoziţii, laboratoare sau conferinţe legate de laitmotivul The Form of Form.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.