Trump și soarta României

Profesori universitari, sociologi, analişti politici şi economici, psihologi, cercetători, scriitori şi actori vă oferă evaluarea lor despre impactul noii politici externe americane asupra politicii dâmboviţene și consecințele ce se vor reflecta direct asupra vieţii noastre.

Valeriu Turcan – analist politic

„În primul rând, Donald Trump localizează singur Europa Centrală şi de Est pe hartă. Ştie foarte bine ce crime şi drame cumplite a produs comunismul impus cu forţa de sovietici în această zonă. În al doilea rând, Donald Trump are experienţă şi forţă de negociere. Are capacitatea de a nu se lăsa impresionat de preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Şi, nu în ultimul rând, va exista şi un impact indirect, legat de alte decizii previzibile. De exemplu, dacă înţelegerea cu Iranul nu va dura mult, va creşte şi mai mult importanţa scutului antirachetă de pe teritoriul României. De asemenea, cred că relaţiile cu două state europene, Marea Britanie şi Germania, se vor consolida şi mai mult pornind de la afinităţile personale ale noului preşedinte, ceea ce pentru noi nu poate să fie decât un lucru bun.”

Iulian Stănescu – sociolog

„Inevitabil, vor exista diferenţe între candidatul Trump şi preşedintele Trump. Candidatul Trump a spus puţine lucruri legate, chiar şi indirect, de România. Preşedintele Trump rămâne o necunoscută. În fond, impredictibilitatea reprezintă una dintre componentele brandului politic Trump.

Pentru România, cea mai importantă este politica externă a noului preşedinte. Pe această temă, Trump a ţinut un discurs în aprilie 2016, pe care îi invit pe toţi cei interesaţi să îl citească atent. Este un discurs neobişnuit de clar pentru un candidat la preşedinţie. Trump anunţă o politică externă nouă şi raţională, care va avea la bază interesele SUA. Politica de tip „nation building“ va fi abandonată, iar SUA se vor concentra pe crearea de stabilitate în lume.

Cele mai relevante puncte legate de România sunt cele referitoare la NATO şi relaţia cu Rusia. Trump a identificat cinci slăbiciuni în politica externă a SUA, iar faptul că aliaţii nu îşi onorează partea financiară ce le revine este una dintre acestea. A amintit că numai 4 din cele 28 de state membre ale NATO cheltuiesc cel puţin 2% pentru apărare. Odată instalat preşedinte, Trump va convoca un summit al Alianţei, având pe agendă echilibrarea contribuţiilor financiare şi o regândire a misiunii şi structurii NATO, calificate drept depăşite.

În ceea ce priveşte relaţia cu Rusia, Trump consideră că reducerea tensiunilor şi relaţii mai bune sunt posibile. După Trump, bunul-simţ spune că ciclul de ostilitate trebuie să ia sfârşit. Poziţia sa este însă nuanţată. Intenţionează să vadă dacă ruşii sunt parteneri rezonabili. Iar dacă nu poate obţine o înţelegere favorabilă („good deal“) pentru SUA, va pleca de la masa negocierilor.

După cum am spus mai sus, rămâne de văzut cât din candidatul Trump se va transpune în preşedintele Trump. Singurele elemente certe de până acum sunt persoanele nominalizate la conducerea Consiliului Naţional de Securitate şi a Ministerului Apărării. Declaraţiile publice ale acestora, în special ale persoanei numărul doi de la Consiliului Naţional de Securitate, sunt în linia enunţată în campanie. Cel mai probabil, vorbim despre aceleaşi persoane care i-au furnizat elemente pentru discursul pe politică externă.

O reorientare a politicii externe SUA sub administraţia Trump, în linie cu cele de mai sus, ar pune establishment-ul politic de la Bucureşti într-o situaţie interesantă. De ani buni, acesta a urmat o politică de adversitate faţă de Rusia, chiar cu nuanţe de tip război rece, disproporţionate faţă de locul şi rolul României în politica internaţională. Prima parte a anului 2017 va indica destul de clar în ce măsură această linie de politică externă rămâne sau nu viabilă.”

Cătălin Ghinăraru, cercetător

„Eu am pariat pe Trump și mi-a ieșit. Majoritatea a luat în calcul aspectele politice și militare, însă schimbarea care ne va afecta și pe noi este economică. Politica economică în mandatul lui Trump va fi întoarcerea către protecționism și la barierele vamale. SUA acționează multilateral și este posibil ca această tendință să crească. S-ar putea să existe probleme legate de încetinirea fluxului comercial. Dacă Donald Trump va merge pe stimularea producției interne de petrol și pe inundarea pieței de țiței, va exista un impact al prețurilor. Nu aș exagera pe implicarea politică și pe cea militară. Impactul va fi pe zona economică, a acordurilor comerciale. Nu ar trebui să ne facem probleme pe partea militară“.

Ioan Păun Otiman, academician

„Cred că mai degrabă ar trebui să avem răbdare să vedem ce va face, nu ce a spus. Eu cred că e un om care se va implica în economie, nu în alte relații. Este greu să oferim un prognostic, președintele nu este cel care dă o direcție oamenilor de afaceri, contează modul în care diplomația românească va avea contactul cu ei. Este importantă atitudinea noastră, interesul este al nostru, nu al lor. Ei au cu totul alte interese în spațiul geografic. Personal, am convingerea că va conta cum diplomația românească va lua contact cu SUA“.

Dorotheea Petre, actriță

„Trump este foarte imprevizibil și nu pare genul win-win, ci doar win. Dacă va face o alianță cu Rusia, Europa se va divide în sfere de influență. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu România“.

Cătălin Luca, psiholog

Donald Trump este un antreprenor de succes, un luptător, o persoană imprevizibilă care-și asumă riscuri și care schimbă întotdeauna direcția înspre zona oportunităților. Președintele Trump va fi diferit pentru că viziunea și acțiunile nu-i aparțin în totalitate. Pentru România eventualele schimbări generate de poziția sa de președinte s-ar putea vedea peste unul – doi ani și nu cred că vor fi esențiale sau radicale. Scutul antirachetă este principala zonă de interes americană în România, iar dacă lupta anticorupție va continua, americanii vor fi liniștiți în ceea ce ne privește. Pe noi însă ne interesează scoaterea vizelor pentru America… și dacă e să credem declarațiile candidatului Trump din campania electorală se pare că eliminarea vizelor nu se va întâmpla în scurt timp.

Vasile Baghiu, scriitor

„Sistemul american e prea stabil pentru a putea fi modificat radical de o obişnuită rotaţie electorală a echipei de la Casa Albă. De aceea, nefiind pesimist din fire, dar nici un fan al previziunilor entuziaste politico-economice globale sau al celor cu privire la situaţia particulară a României în condiţiile venirii lui Donald Trump la conducerea Statelor Unite, rămân la părerea că eventualele mici transformări vor fi mai degrabă bune pentru noi, românii, în sensul că noul preşedinte pare să acorde, din cât am observat, o atenţie mai mare Estului Europei faţă de predecesorul său. De fapt, ceea ce sper cu adevărat să se întâmple la noi, în România, pe seama accederii lui la putere, ar fi o potolire – în mediile intelectuale şi nu numai – a unui soi de elan activistic de tip «corectitudine politică» (o ideologie pe care o consider la fel de manipulatoare şi nocivă ca nazismul sau comunismul) şi o revenire la parametrii normali ai climatului din societate. În ultimii ani, discursurile publice au devenit sufocante din acest punct de vedere“.

Alfred Bulai, sociolog

„În primul rând, vreau să vă spun că eu îl compar pe Trump cu Reagan. Și el era la fel de prost văzut, iar la nivel de mesaj, era radical. Gândiți-vă că sub Reagan a căzut comunismul. Bun sau rău, a zis că trebuie să dispară. Mă aștept ca Trump să aibă acest stil radical. Vor exista și efecte asupra României, dar este foarte important cum va juca România. Nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, pentru că America dă tonul la multe lucruri în Europa. Mie nu îmi este frică de Trump, ci de politicienii noștri. pe care nu i-am auzit în această campanie spunând ceva de politica externă. România este ultima grijă a lui Trump. El nu va face ceva pentru sau împotriva României. Tot ce pot să spun este că sprijinul necondiționat american de până acum nu va mai exista în varianta de până acum, cu costuri uriașe“.

Ilie Șerbănescu, analist economic

„America este o putere globală. În timp ce România este un punct insignifiant pe harta lumii. Așa că nu cred că un nume anume al președintelui american – Trump sau altcineva – are vreo importanță pentru România și soarta ei. În momentul de față, America este singura putere de talie mondială interesată în existența României în granițele ei actuale, dar nu de dragul României, cu care, de altfel, nu se poartă prea frumos, ci pur și simplu pentru că România se află pe traseul unei înțelegeri ruso-germane pe care America este interesată să o împiedice. Acest interes american nu se schimbă dacă președintele este republican sau democrat. Așa că povestea că Trump este republican și acest lucru este bun pentru România nu depășește caracteristicele unei povești. Este însă, desigur, realist să avem în vedere că Trump dă expresie mult mai articulată noilor cerințe ale Americii în noile vremuri extrem de tulburi și cerințele și interesele Americii în aceste vremuri poartă amprenta unei deplasări a interesului principal dinspre Europa spre Asia. Ce se va întâmpla cu România într-un asemenea context este greu de spus, pentru că va depinde indubitabil de înțelegerile de neevitat pe care noua administrație americană le va face cu Rusia. Aceste noi înțelegeri nu le pot reproduce pe cele postbelice, pentru că doi mari actori noi au intervenit în ecuație. Unul este asiatic, China, și unul european, Germania“.

Andrei Marga, profesor universitar

Deși campania prezidențială a adus cu sine declarații asumate energic, opțiunile durabile ale noului președinte american vor mai suferi rafinări. Cred însă că putem desprinde din declarații și din cartea care a pavat calea ideilor lui Donald Trump spre public (Crippled America – How to Make America Great Again, Threshold, NY, 2015) orientări specifice administrației care vine. Mă refer aici la trei dintre acestea: reconsolidarea în interior a Americii, corectura globalizării și reașezarea relațiilor dintre supraputeri, care, toate, ating direct interesele României.

Donald Trump propune, în primul rând, o reafirmare a puterii americane în lume. „Reprezentarea măreției americane, spune el, a țării noastre ca lider al lumii libere și nelibere, a pălit (verblasst)“ în urma unor politici ce se cer schimbate.

Corectura globalizării este printre mijloacele reconsolidării în interior. Ea va interveni, căci, spune liderul american, „economia de piață liberă funcționează, ea are nevoie doar de o conducere curentă, nu de dictatură“. Cu recenta alegere la Casa Albă, statul american își propune să asigure această conducere.

Donald Trump le-a spus oponenților săi: „Nu am deloc timp pentru corectitudinea politică absolută“. Pledoaria sa nestrămutată este pentru o percepție a realității necontaminată de clișeele care au proliferat în ultimul deceniu.

Politica externă pe care Donald Trump o preconizează pleacă de la observația că „nu a fost niciodată un timp atât de periculos precum cel de astăzi“. Conform opiniei sale, nu se poate face față primejdiilor fără „a acționa dintr-o poziție de putere“, iar o armată imbatabilă este indispensabilă.

Donald Trump insistă asupra faptului că „Rusia și China, pe termen lung, vor rămâne neîndoielnic cei mai mari concurenți“ pentru America. Cu Rusia trebuie ajuns la o înțelegere strategică și militară, având în vedere răspunderile comune pentru situația internațională. SUA și China au nevoie, fiecare, ca cealaltă parte să dispună de o economie solidă. Foarte probabil, Donald Trump va relua tradiția nixoniană de a privi lumea plecând de la interacțiunea celor trei supraputeri.

Ce are de făcut România în fața acestei schimbări de proporții semnificative? Am arătat deja cu ani în urmă (în The Destiny of Europe, Ed. Academiei Române, 2012) că lumea este în schimbare, că actualele politici europene duc în criză și că România are nevoie de o altă politică externă decât cea care s-a făcut în ultima decadă. Preluând Ministerul de Externe, am arătat că politica externă a țării are nevoie de o reprofilare, ceea ce înseamnă ca, pe fondul apartenenței la UE și NATO, să se valorifice inițative proprii în geometria variabilă a supraputerilor (vezi Romeo Couți, România în lumea în schimbare, 2013). Din păcate, la decidenții noștri actuali nu se observă capacitatea de a articula profilul politicii externe românești, iar la cei care îi consiliază, oportuniști fiind, așadar, fără să-și fi dat vreodată în scris ideile, nici atât. România ar proceda înțelept lărgind neîntârziat cercul decidenților prin democratizare și aducând în față personal cu valoare prin meritocrație.

Altfel, se plătește din greu, ca și până acum. De pildă, apelul adresat firmelor americane de către președintele ales de a investi în America și măsurile legislative anunțate găsesc România cu prea puține investiții directe americane. Neglijarea invitației adresate politicii românești din partea altui președinte american, la București, de a crea punți în spațiul internațional, costă, de asemenea, și lasă terenul gol pentru inițiativele altor țări, în detrimentul intereselor proprii. „Corectitudinea politică“, care a înlocuit și în România gândirea creativă cu plierea la criterii formale, în pofida faptelor, va bate în retragere, dar, între timp, se vor fi irosit energii în locul maturei conduite cetățenești. (http://www.andreimarga.eu )

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.