Premierul grec Alexis Tsipras a declarat, în urmă cu puţin timp, că raportul FMI care evaluează situaţia financiară a statului elen nu a fost împărtăşit de creditorii internaţionali şi cu guvernul de la Atena în timpul celor cinci luni de negocieri. Totodată, Tsipras a mai spus că, potrivit FMI, singura modalitate prin care datoria Greciei este sustenabilă este prin tăieri de 30% şi o perioadă de graţie de 20 de ani.
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a mai declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, că votul „Nu” înseamnă putere de negociere în privinţa unui acord cu creditorii internaţionali, informează Ekathimerini. Cu această ocazie, Tsipras a precizat că referendumul nu va pune în discuţie poziţia Greciei în zona euro, iar nimic nu va diviza ţara, indiferent de ceea ce se întâmplă.
Reducerea datoriilor Greciei era prevăzută și în ultimul acord de împrumut. Condiția restructurarii datoriilor Greciei era ca țara să reușească să obțină un excedent bugetar primar mai bun decât cel prevăzut in acord. Acest lucru s-a întâmplat încă din 2014, când chiar fostul premier conservator Antonis Samaras a cerut restructurarea datoriilor. Creditorii s-au făcut însă că nu aud. Le fel s-a întâmplat și până în actualul punct al negocierilor cu guvernul Tsipras.
FMI confirmă ca datoria Greciei trebuie redusă
Într-un raport publicat joi, FMI arată că Grecia are nevoie atât de restructurarea datoriei, cât și de încă 50 de miliarde de euro în împrumuturi cu dobânzi foarte reduse, care să se extindă din octombrie 2014 și până în 2018. Circa 40 de miliarde de euro ar trebuie oferite de statele din zona euro.
Or, guvernul Tsipra s ausținut constant că un nou acord între Grecia și creditori va trebui să conțină, sub o formă sau alta, și o restructurare a datoriilor. În aceste condiâii, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Atena, Gabriel Sakellaridis, susține că raportul FMI ”este o mărturie a eșecului împrumuturilor pentru Grecia”. ”Cu acest raport FMI susține poziția guvernului grec atât în termeni de sustenabilitate a datoriei, cât și din punct de vedere al insistenței că orice alt acord cu creditorii să includă o reducere/restructurare a datoriei noastre”, a spus Sakellaridis.
Pe o linie asemănătoare, profesorul Ashoka Mody de la Universitatea Princeton susține că FMI și UE ”nu au negociat cu bună credință” cu Grecia, pentru că nu au discutat deloc despre anularea unei părți din datorii. Este o poziție susținută și de economistul francez Thomas Piketty. ”FMI și alți creditori aveau acest document în timp ce negociau cu Grecia și este de neînțeles de ce nu au discutat despre ștergerea datoriilor”, spune profesorul Mody.
Potrivit raportului cu pricina, FMI dă vina pe guvernele elene pentru deteriorarea finanțelor statului. Executivul elen ar fi trebuit să aplice reformele mult mai repede, susține FMI. În urmă cu un an, FMI considera că datoria Greciei va scădea de la 175% din PIB la 128% din PIB în 2020, însă cum considera ca aceasta va fi de 150% din PIB în 2020. Una dintre bilele negre date de FMI guvernului elen este lentoarea procesului de privatizare. FMI estima că până în 2015 Grecia ar trebui să obțină 50 de miliarde din privatizare activelor statului, însă până în acest moment nu a obținut decât 3,2 miliarde de euro.
Soarta referendumului va fi decisă vineri de Consiliul de Stat
Readucerea în discuție a ștergerii unei părți din datoria Greciei chiar de către FMI îi oferă lui Alexis Tsipras o gură de oxigen înaintea referendumului de duminică, în urma căruia și-ar putea pierde scaunul de premier. Tsipras militează pentru un vot care să respingă termenii acordului cu creditorii, în timp ce, pe fondul spaimei create de dispariția banilor cash din Grecia, tot mai mulți cetățeni sunt gata să voteze în favoarea conditiilor creditorilor.
Există însă posibilitatea ca scrutinul să nu aibă loc. Decizia organizării referendumului pe 5 iulie este judecată, vineri, de Consiliul de Stat al Greciei, una dintre cele mai importante instanțe ale tarii, în urma unei petiții depuse de doi cetățeni greci. Consiliul Europei s-a exprimat deja în privința referendului și a precizat că nu respectă standardele democratice – nu a lăsat suficient timp pentru dezbateri și întrebarea este vagă.
Premierul Greciei a îndemnat poporul să voteze „Nu” împotriva „şantajului şi campaniei de frică” a creditorilor internaţionali.
Președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a anunţat că nu există nici bază pentru a iniţia negocierile cu Guvernul de la Atena, precizează mai multe surse din presă. Totodată, Schulz a spus că Alexis Tsipras, premierul Greciei, manipulează poporul grec şi acuză în zadar creditorii internaţionali de criza cu care se confruntă ţara. În aceea ce priveşte reformele propuse de creditorii internaţionali, Schulz le consideră „generoase”, afirmând că „s-a ajuns prea departe cu concesiile” în favoarea Greciei. Potrivit preşedintelui PE, singura şansă pentru ca negocierile să fie reluate este votul „Da” la referendumul de duminică, situaţie în care Tsipras va trebui să demisioneze de la conducerea Guvernului, adaugă Schulz.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.