Afacerile cu statul sunt cele mai bănoase. Fiind vorba de bani publici, de buget naţional, nimeni nu are grija banului. Nu sunt banii mei, nici ai tăi, aşa că îi cheltuim cu nemiluita.
În lumea normală şi civilizată, adjudecarea unei licitaţii se face cu un proiect, o sumă aferentă (+max. 10% cheltuieli neprevăzute) şi un termen de realizare. Marea performanţă e să termini lucrarea SUB buget, ÎNAINTE de termen! În România, marea performanţă încă neatinsă e să te încadrezi într-o creştere rezonabilă a bugetului şi într-o depăşire rezonabilă a termenului. În lume s-au realizat lucrări care mai de care în medii absolut nepropice, cu probleme ale solului, cu probleme de climă sau temperatură. România pare a fi pe o altă planetă, una plină de probleme. Avem pungi de nămol, teren lutos care fuge, cursuri de apă ce trebuie mutate, re-proiectări tehnice şi câte şi mai câte. Iar Clujul, fiind parte din România, nu face excepţie. Toate, dar absolut toate marile lucrări din banul public au fost o violare a bunului-simţ, a banului contribuabilului.
Centura Vâlcele-Apahida s-a dorit iniţial a se face pe vechiul drum roman din zonă. Unul mai lung, dar, evident, mai sigur din punctul de vedere al solului. Deh, romanii nu erau cretini să facă drumuri prin zone unde se ştie de mii de ani că “pământul fuge”!
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Marius Nicoară a susţinut cu tărie această variantă, mai ieftină, scrie cotidiantr.ro. Ex-premierul Emil Boc şi ex-preşedintele CJ Cluj Alin Tişe au preferat un traseu nou, neexplorat. Pe coclauri pe unde orice locuitor din zonă ştia că terenul este unul lutos. Soluţia tehnică a fost una costisitoare. Centura a fost aproximată la 40 milioane euro, adjudecată la licitaţie cu 65 milioane euro şi terminată după ce s-au pompat aproape 200 de euro în realizarea ei. Un “mic” plus de 192%. De asemenea, termenul de execuţie a fost depăşit cu ani buni.
Cluj Arena şi-a depăşit bugetul cu 35,7%, de la 28 la 38 milioane euro. Un record! Cu ceva mai mult (+43,7%) şi-a depăşit bugetul şi faza I a lucrărilor de la Aeroport, pista de 2100 + APRON: de la 32 milioane euro la 46 milioane euro.
Potrivit vicepreşedintelui CJ Cluj, Ioan Oleleu, la lucrările de la cele două terminale ale aeroportului am avea un plus de 210%, adică de la 22 milioane euro la 68 milioane euro.
Mai departe, drumul Răchiţele – Ic Ponor, lucrare nefinalizată încă, a săltat de la un iniţial un milion de lei la 11 milioane lei, sumă neeligibilă a cărei plată revine Consiliului Judeţean Cluj.
Iar acestea sunt doar câteva exemple. Am contorizat doar câteva lucrări de anvergură. Dar suntem convinşi că TOATE lucrările din ultimii 10 ani executate din bugetul public au fost terminate cu halucinante depăşiri ale bugetului iniţial licitat. Şi dacă ar fi contorizăm toate acestea, inclusiv lucrările mici şi medii, să nu ne mirăm dacă am ajunge la dublul diferenţei calculate la aceste proiecte mari. Oare chiar a fost nevoie de toate aceste modificări de proiect, de puzderia de acte adiţioanle?! Sau poate o parte din plusuri s-au scurs spre nişte buzunare private. De ce doar în România şi alte ţări bananiere corupte asistăm la asemenea creşteri şi depăşiri ale bugetului?!
Vorbim de sute de milioane de euro. Dar ce înseamnă aceşti bani!? Să-i traducem în lucruri mult mai palpabile
VORBIM DE 228 MILIOANE EURO
1.140.000 PENSII DE 880 LEI.
570.000 SALARII MEDII (400 EURO). ADICĂ 47.000 DE SALARII ANUALE.
CU BANII RESPECTIVI SE PUTEAU OFERI SALARII MEDII PE ECONOMIE TIMP DE UN AN POPULAŢIEI DEJULUI ŞI GHERLEI LA UN LOC SAU POPULAŢIEI DIN TURDA!
SAU, DACĂ DORIŢI, SE PUTEAU CONSTRUI 8.500 APARTAMENTE CU 2 CAMERE, ADICĂ VREO 400 DE BLOCURI ANL CU 24 DE APARTAMENTE.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.