Turnul construit de Zaha Hadid devine al doilea simbol al oraşului

Turnul CMA-CGM, noul sediu de la Marsilia al celui de al treilea armator din lume, a fost imaginat de celebra arhitectă anglo-irakiană Zaha Hadid ca „O trăsură de unire între oraş şi mare”.
Ridicându-se într-o zonă urbană situată între două autostrăzi, în cartierul de afaceri Euroméditerranée, edificiul inaugurat recent, fără fast, de altfel, domină portul cu cei 147 de metri ai săi, aproape la fel de înalt ca basilica „Nôtre-Dame de la Garde”, de 229 de metri, simbol al oraşului.

„Velă gigantică”, după unele comparaţii, „pinten”, după altele, clădirea cu 33 de etaje va primi 2.700 de persoane, are un parking pe cinci niveluri cu 800 de locuri, un auditorium de 200 de locuri şi un mare restaurant. Ansamblul este servit de 16 ascensoare, dintre care două „panoramice”.
Structura lui cuprinde 1.172 de piloni din beton ce se ridică deasupra solului, poziţionaţi oblic pe diferite direcţii, ponind de la o bază largă de 70 de metri. Betonul a fost conceput special pentru această structură ce trebuie să reziste la vânturi de peste 200 de kilomtri pe oră. Construcţia a durat aproape patru ani.

Jean Dunand, cele două panouri în lac aurit din Sala de Consiliu a sediului companiei CG-CGM din Marsilia

Zaha Hadid, laureată a Premiului Internaţional „Pritzker”, în 2004, campioană a proiectelor asistate de computer, este în mod sigur cea mai cunoscută femeie-arhitect, iar studioul ei este cel mai controversat. Ea a realizat mai multe edificii remarcabile, dar şi extrem de scumpe, cum ar fi „Uzina BMW” din Leipzig, în 2005, Muzeul de Artă Contemporană „MAXXI”, din Roma (2010), „Opera” din Canton, terminată anul trecut. Toate sunt calificate drept „futuriste”, deşi arhitecta este o reprezentntă a epocii sale, folosind tehnicile şi materialele disponibile.

Edificiul din Marsilia este primul turn de birouri construit de Zaha Hadid şi prima sa comandă în Franţa. Anul acesta ea va termina o construcţie colosală la Beijing, botezată „Galaxy”, comandată de grupul imobiliar chinez „Soho”.
Destul de indiferentă la realizarea proiectelor sale, arhitecta lasă în grija partenerilor şi antreprenorilor responsabilitatea detaliilor. La Marsilia a verificat şantierul numai de cinci ori, de exemplu. Executanţii turnului marseillez au trebuit să împace caracterul fantastic al proiectului cu exigenţele clientului, armatorul Jacques Saadé.

Mai mult decât dimensiunile sale, noul turn uimeşte prin formă, pe care unii o compară cu cea a unui coş de transatlantic. Alţii, mai ireverenţioşi, o apropie de un corset cu balene, acoperit delicat cu sticlă în loc de mătase. „Turnul este spectaculos… ca o fustă flamenco cu o trenă de beton a cărei lungime este egală cu înălţimea lui. Dacă ne imaginăm rochia devenită deja cult a Pippei Middleton, avem o idee destul de exactă a acestui edificiu haute couture în care totul înseamnă curbe, falii, oblice”, scria jurnalista Sylvie Santini. Asemănătoare este şi părerea arhitectului Yves Bonnel, care exclama: „Nimic nu e drept!”.
Situat în faţa mării şi a portului către vest, cu masivele care înconjoară cetatea foceeană pe celelalte trei laturi, Turnul oferă o imagine uluitoare.

Macheta turnului din Marsilia

Un sistem sofisticat limitează folosirea aerului condiţionat. Arhitectura interioară, datorată studioului „Bernard Grenot”, favorizează albul şi griul, cu tuşe de roşu carmin şi planuri tăiate în formă de origami pentru plafoniere. Birourile au un stil „new age”, şi, în plus, beneficiază de privelilşti ale radei portului, ale celebrului castelului If şi ale insulelor Friuli.
Opere de artă marchează punctele-cheie ale construcţiei. În vârful turnului, sala de consiliu a administraţiei este decorată cu două magnifice panouri în lac aurit, de mari dimensiuni, stil Art Deco, semnate Jean Dunand (1877-1942), care provin din fumoarul de la clasa I al pachebotului „Normandia”. Cele două opere au fost create de Dunand în 1931 şi, după distrugerea pachebotului, au fost găzduite, din 1961, de „Muzeul de Artă Modernă” al oraşului Paris. După 50 de ani, „Cucerirea calului” şi „Pescuitul” (acestea sunt titlurile celor două piese) se reîntorc la Compania maritimă, care şi-a mărturisit orgoliul de a le avea: „A fost o adevărată bătălie pentru a le recupera”. Muzeul parizian achiziţionase chiar un al treilea panou, „Sportul”, pentru a completa ansamblul.
Disputa dintre muzeul public şi compania particulară datează din 1996. Comisia de Cultură a oraşului Paris şi-a dat acordul în 2004. La picioarele turnului din Marsilia se află şi o altă operă importantă, „Geniul mării” de Carlo Sarrabezolles, vechea sculptură de provă, comandată, dar niciodată fixată pe vasul „Normandie” şi care a fost mult timp amplasată în portul Havre.

Carlo Sarrabezolles, Geniul mării, sculptură plasată în faţa turnului marseillez

Între 16 ianuarie şi 8 martie 2012, la Köln este deschis „AIT Architektur Salon”, cuprinzând o selecţie de proiecte ale studioului „Zaha Hadid Architects”. Sunt marcaţi astfel cei 30 de ani de existenţă a studioului. Trei decenii marcate de zgârie-nori construiţi la Marsilia, Milano, Barcelona, Bilbao, Bratislava, Beijing şi Singapore. Machete, picturi, prezentări multimedia ilustrează tipologia inspirată de conceptele şi ambiţiile a ceea ce s-a numit „parametrism”.
Expoziţia, intitulată „Parametric Tower Research”, urmăreşte studiile realizate de Zaha Hadid şi studioul său de la proiectele la scară mică, ce au început cu design de obiecte, până la enormele planuri urbanistice.
Creaţiile „Marii Doamne a arhitecturii internaţionale” vor fi apoi expuse la „AIT Architektur-Salons” din Hamburg, München şi Rotterdam.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.