UDMR, cuțitele lungi ţinute sub masă

Atunci când partidele intră într-un con de umbră din cauză că activitatea nu le recomandă, iar liderii nu fac nimic din ceea ce le-au promis alegătorilor, cea mai bună soluție ca să iasă din anonimat este un congres.

Rând pe rând, partidele s-au ținut, în ultimul timp, dacă nu de congrese în toată regula, măcar de alegeri pe ici, pe colo, prin anumite organizații unde lucrurile care scârțâie distrag atenția cel mai ușor de la adevăratele mize. Și cum nici UDMR nu putea scăpa acest tren, reprezentanții maghiarilor au pus și ei de un congres. Dar nu orice congres, ci unul fără vreo luptă care să se concretizeze, adică fără alegeri. Doar vorbe rezervate din belșug pentru cei peste 1.000 de participanți, 800 de delegați și 200 de invitați care vor participa la congresul UDMR ce se va desfășura în ­weekend în capitala Sălajului, la Zalău. Cel de-al XIII-lea congres al Uniunii trebuie „doar“ să definească și să confirme prin vot direcția strategică a UDMR pentru următorii doi ani.

Liderul Uniunii, Kelemen Hunor, afirmă în mod oficial că UDMR nu-și schimbă direcția, ci doar operează modificări importante în program. În timp ce acesta caută să găsească un echilibru și să-l și stabilească între propriile interese ale formațiunii pe care o conduce și doleanțele maghiarimii, radicalii maghiari vin cu alte idei. La congresul care se va desfășura pe mai multe etape, aproximativ patru zile la rând, mai ceva ca nunțile din povești, invitații de la PCM și PPMT vor să convingă UDMR să își radicalizeze atât discursul, cât și planul de acțiune pentru următorii doi ani. Și Kelemen Hunor admite că, din perspectiva UDMR, în perioada următoare, cea mai importantă provocare pe plan legislativ este modificarea legii privind folosirea limbii materne în instituțiile publice. Proiectul de lege elaborat de UDMR pentru modificarea prevederilor Legii Administrației Publice Locale, în speță Legea nr. 215/2001, cu privire la folosirea limbii materne, propune un prag lingvistic procentual mai scăzut, în scopul extinderii folosirii limbii materne. UDMR vrea să modifice legea în așa fel încât să prevadă sancțiuni, convinsă că o lege care nu statuează constrângeri nu este respectată.

Statul de drept, pus sub semnul întrebării

Președintele Uniunii a pus sub semnul întrebării democrația din România privind modul în care sunt tratate minoritățile. Acesta a punctat că „ultimii zece ani au reprezentat o perioadă în care România a deviat de la drumul corect“, accentuând că „la capitolul dedicat drepturilor minorităților, timpul parcă s-a oprit în loc“. Kelemen Hunor a arătat că, în ultimele luni, UDMR a prezentat o serie de propuneri prin care dorește să determine „revenirea la statul de drept, acel stat de drept, în adevăratul sens al acestei noțiuni, pe care Uniunea și comunitatea maghiară l-au considerat important încă de acum 27 de ani și pe care îl revendică și în prezent“. „Îngrădirea, diminuarea statului de drept, creează întotdeauna probleme unei comunități minoritare, duce întotdeauna la privarea de drepturi și libertăți“, a subliniat Hunor. Și deputatul PCM, radicalul Kulcsár-Terza József a desființat statul de drept din România chiar de la tribuna Camerei Deputaților. „Oare trăim într-un stat de drept? Oare trăim în democrație? Oare trăim într-o țară europeană? Nu, nu trăim într-un stat de drept, noi nu trăim în democrație, noi nu trăim într-o țară europeană! Într-un stat de drept, toți cetățenii sunt egali. Într-o democraţie, cetăţenii au dreptul la exprimarea liberă de opinii, la folosirea liberă a simbolurilor comunitare şi a limbii materne. Comunitatea maghiară din România nu cere mai mult decât ceea ce se cuvine tuturor naţiunilor europene. Ca cetățeni ai României, solicităm să avem aceleaşi drepturi în Transilvania și în Ţinutul Secuiesc, cum au maramureşenii, moldovenii, bănăţenii, oltenii sau cei din Muntenia“, a cerut radicalul. Discursul acestuia, care se încheie apoteotic cu „Ținutul Secuiesc a existat, există și va exista, niciodată nu o să fim slugi pe pământul nostru natal“, a fost taxat chiar și din interiorul UDMR.

Adunarea se lasă cu o ofensivă

După congresul de la Zalău, maghiarii se apucă să strângă semnături pentru un program de protecție a minorităților la nivel european. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că Uniunea va demara pe 19 mai o campanie de strângere de semnături, necesare pentru susținerea, la nivel european, a unui set de măsuri în domeniul protecției minorităților.

„Minority SafePack“ este cel mai mare proiect politic al FUEN (Uniunea Federativă a Naționalităților Europene), inițiat de UDMR, Partidul Popular din Tirolul de Sud (SVP) și Tineretul Naționalităților Europene (YEN). Scopul acestui demers este să ridice nivelul de protecție al minorităților naționale din competența exclusivă a statelor membre la cel al UE. Pachetul de propuneri a fost depus în 2013 de către comisia de inițiativă, iar Comisia Europeană, invocând lipsa de competență a UE, a refuzat înregistrarea. Inițiatorii au apelat la Curtea de Justiție a UE, au câștigat, iar Comisia Europeană i-a invitat la negocieri și a acceptat 9 propuneri din cele 12 înaintate. Kelemen Hunor a anunțat că își propune să adune peste 200.000 de semnături din România.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.