Compania germană E.ON, prezentă în România în sectorul de distribuţie şi furnizare de electricitate şi gaze naturale, a hotărât să dizolve şi să lichideze compania Moldregenerabile care dezvolta proiecte eoliene în Iaşi şi Bihor. Această societate este deţinută în proporţie egală de către E.ON Regenerabile România şi Renewable Energy Investment. Moldregenerabile avea în plan ridicarea unui parc eolian la Miroslăveşti, lângă Paşcani, de 48 MW, şi unul la Dersca, în Bihor. În plus, E.ON avea pregătite alte trei parcuri, cu o putere instalată cumulată de 100 MW, ce trebuiau să fie amplasate în Vaslui.
Toate acestea au rămas în fază de proiect. Renunţarea nemţilor la energia eoliană autohtonă întăreşte o situaţie care devine îngrijorătoare pentru energia românească şi anume că în ultima perioadă tot mai multe companii îşi lichidează proiectele. Motivul este unul simplu: diminuarea drastică a bonusurilor acordate producătorilor de energie verde. Dacă până acum doi ani România era cea mai atractivă piaţă din Europa din prisma sprijinului primit de investitori, azi nu mai atrage pe nimeni.
Deja, unul dintre cei mai activi jucători de pe piaţa eolienelor, compania Monsson Group, deţinută de cetăţeanul suedez Emmanuel Muntmark, a trecut la demontarea turbinelor dintr-un parc eolian. “În urma reglementărilor legislative adoptate de Guvern în ultimii doi ani și a incertitudinii din piața de energie regenerabilă, Monsson Group a decis împreună cu partenerii din proiect demontarea turbinelor eoliene din CEE Târgușor de 27 MW (județul Constanța). Din păcate, schimbarea majoră a legislației energiilor regenerabile nu mai permite proiectului să se mai încadreze în parametrii economici estimați inițial, devenind nefezabil din punct de vedere financiar. Astfel, s-a decis demontarea turbinelor eoliene”, a declarat Sebastian Enache, business development manager al Monsson Group.
Conform reprezentanţilor companiei, în Europa, energia regenerabilă este prioritară pe agenda guvernelor, dar în România aceasta a fost lăsat la urmă în ultimii doi ani. Dacă până acum doi ani, un proprietar de parc eolian primea două certificate verzi pentru orice MWh introdus în reţea, azi beneficiază de doar unul singur. Acel certficat se poate vinde pe bursa de energie, fiind un venit suplimentar pentru orice producător de energie verde.
Lista celor care au renunţat la afacerile cu eoliene este lungă. La Hunedoara, investitorii spanioli care au gândit proiectul Eolica Haţeg de dizolvat şi lichidat compania. Centro Para La Formacion ar fi fost primul proprietar de parc eolian din această regiune. Italienii de la Sorgenia au lăsat baltă patru proiecte în Constanţa şi două în Vaslui. De exemplu, ei au semnat în 2013 cu Gamesa Eolica un contract de furnizare, inginerie, transport, montaj şi punere în funcţiune pentru 44 de turbine la Fălciu, în Vaslui. Afacerea se ridica undeva la 84 milioane de euro, fără TVA. Totul a picat iar motivul este bine exemplificat: “Suma stimulentelor oferite în
România pentru centralele electrice eoliene a fost redusă treptat de către legiuitor, determinând considerarea investiţiei în acest sector ca fiind mai puţin atractivă”, susţin italienii.
La Braşov, asociaţii firmelor de proiect “Wind Energy Production” şi “Eol Parc Făgăraşu Nou”, doi români şi un danez, au decis să închidă afacerile.
În acest an au fost desfiinţate “Energia vântului” din Tulcea şi un proiect eolian din Constanţa al grupului german WestWind GmbH, care anunţa în 2009 că ridică 30 de turbine, în localitatea Mereni cu 110 milioane de euro.
Conform Energy Report, mai mulţi investitori au lăsat business-ul din eoliene pe altele mai atractive. Este cazul DCD Green Energy din Giurgiu, al cărei asociat unic, Dragoş Dasoveanu, şi-a schimbat obiectul principal de activitate din producţia de energie electrică din surse regenerabile în cultivarea orezului.De asemenea, compania Sideral Renewable din Timiş şi-a schimbat activitatea principală din producţia de curent în aceea de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.