Ultimul act pentru Putin în Ucraina?

Un scenariu, de necrezut în urmă cu câteva luni, poate prinde contur pe măsură ce drama ucraineană se apropie de final, iar era Putin se poate încheia mai repede decât credem, scrie Robert Skidelsky, profesor de economie politică la Warwick University şi membru al Camerei Lorzilor, într-un articol publicat de Project Syndicate sub titlul “Ultimul act pentru Putin în Ucraina?”

Se poate (sau nu) ca Vladimir Putin să se bucure de o popularitate de 80% în Rusia, datorită politicii sale în Ucraina; dar a devenit tot mai limpede că a apucat mai mult decât poate mesteca. Întrebarea este: În ce punct poziţia sa de Preşedinte nu va mai putea fi susţinută.

Să lăsăm deoparte contextul moral şi geopolitic al crizei din Ucraina. Ruşii au dreptate, socotesc, să creadă că Vestul a profitat de slăbiciunile post-comuniste ale Rusiei şi a acaparat treptat spaţiul istotric al ţării lor. Doctrina Monroe ar putea fi incompatibilă cu actualul drept internaţional, dar toate ţările suficient de puternice să îşi asigure o sferă strategică fac lucrul acesta.

Cred că afirmaţia lui Putin cum că o lume multipolară este mai bună pentru progresul oamenirii decât una unipolară este una corectă. Nicio putere sau coaliţie nu este suficient de înţeleaptă sau dezinteresată pentru a reclama suveranitatea universală.

Astfel, nu trebuie să ne surprindă că Rusia şi alte state au început să construiască o structură instituţională multipolară. Organizaţia de Cooperare Shanghai, care include Rusia, China, patru republici ex-sovietice central-asiatice, a fost creată în 2001. În urmă cu o lună, cele cinci ţări BRICS – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud au creat Noua Bancă de Dezvoltare şi încă un fond de rezervă, pentru a diversifica sursele de creditare pentru ţările în curs de dezvoltare.

Politica de necondiţionare a BRICS este o provocare clară la adresa condiţiilor impuse datornicilor de către Banca Mondială şi de Fondul Monetar Internaţional, dar politica aceasta încă nu a fost testată. Într-adevăr, este imposibil să ne imaginăm că liderii chinezi aprobă un plan de împrumut pentru un stat care, să spunem, recunoaşte Taiwanul sau dezideratul tibetan al independenţei.

Dar rămâne în continuare valabil faptul că Rusia este prea slabă pentru a provoca pe mai departe Vestul, cel puţin în felul în care a făcut-o în Ucraina. PIB-ul Rusiei este in jur de 2.000 de miliarde de dolari şi populaţia sa este de 143 de milioane şi scade rapid. SUA şi UE au un PIB total de circa 34.000 de miliarde de dolari şi o populaţie de 822 de milioane, cu populaţia americană aflată în creştere accelerată. Aceasta înseamnă că Vestul poate produce mult mai multe daune Rusiei decât Rusia o poate face împotriva Vestului.

Chiar şi în perioada sa de glorie, Uniunea Sovietică a fost o superputere unilateral dezvoltată. Cu o economie cât un sfert din cea a Americii, a fost capabilă să menţină un echilibru militar cheltuind de patru ori mai mult din venitul naţional decât SUA – aceasta în detrimentul nivelului de trai al cetăţenilor obişnuiţi.

Astăzi, balanţa puterii este şi mai nefavorabilă. Economia Rusiei este mai slabă şi armamentul este învechit. Deţine în continuare o capacitate nucleară formidabilă, dar este de neconceput ca Rusia să folosească arma nucleară pentru a-şi atinge obiectivele în Ucraina.

Astfel ajungem la un deznodământ în care Putin nu poate nici să-şi menţină prada de război – Crimeea şi controlul asupra zonelor rusofone din estul Ucrainei – nici să bată în retagere. Rusiei i se va cere să renunţe la aceste “achizitii” ca o condiţie pentru normalizarea relaţiilor cu Vestul. Dar Putin, cel mai probabil, îi va susţine pe separatiştii din estul Ucrainei cât de mult poate – poate şi prin ajutor militar deghizat în ajutor umanitar – şi va refuza categoric să renunţe la Crimeea.

Aceasta va duce la o escaladare a sancţiunilor occidentale: restricţii la exportul de gaze, restricţii generale pentru export, suspendarea din OMC, retragerea dreptului de a organiza Cupa Mondială din 2018 şi altele. Acestea, coroborate cu întărirea sancţiunilor actuale, inclusiv excluderea băncilor ruse de pe pieţele de capital, vor duce la o serie de lipsuri, la scăderea nivelului de trai şi probleme majore pentru clasa bogată din Rusia.

Reacţia firească a populaţiei ruse va fi să îşi susţină liderul. Dar sprijinul pentru Putin, deşi extins, s-ar putea să nu fie profund. Este un sprijin acordat înainte şi nu după dezbaterea pe marginea costurilor politicii lui Putin. Iar această dezbatere este trecută sub tăcere prin controlul presei de către de stat şi prin suprimarea opoziţiei.

Este firesc şi corect să ne gândim la posibile compromisuri: neutralitatea garantată a Ucrainei, o mai mare autonomie în cadrul statului ucrainean, o administratie interimară internaţională în Crimeea care să monitorizeze un referendum privind viitorul provinciei şi aşa mai departe.

Problema nu este cât de mult va accepta Putin din acest pachet, ci dacă îi va fi oferit ceva. Vestul nu mai crede nimic din ce spune liderul rus. Preşedintele Barack Obama l-a acuzat public că minte. Despre cancelarul Angela Merkel, care a fost cel mai mare susţinător al lui Putin in Europa, se spune că l-ar fi descris drept un personaj amăgitor. (Ultima picatură pentru Merkel se pare că a fost încercarea lui Putin de a da vina pe guvernul Ucrainei pentru doborârea zborului MH17.)

Într-o oarecare măsură, toţi liderii mint şi disimulează, dar scara dezinformării la Kremlin este impresionantă. Deci, întrebarea care ar trebui pusă este: Va fi pregătit Vestul să facă pace cu Putin?

Liderii ale căror aventuri externe se încheie cu o înfrângere nu supravieţuiesc prea mult la putere. Pentru a-i detrona sunt folosite fie mecanisme formale – cum s-a întâmplat în Uniunea Sovietică când Comitetul Central l-a forţat pe Nikita Hruşciov să renunţe la putere, în 1964 – sau la mecanisme informale. Elita regimului Putin se va fractura – iar acest proces a început. Va creşte presiunea pentru ca el să se retragă. Nu este nevoie, se va spune, ca întreaga ţară să cadă împreună cu el.

Un asemenea scenariu, de necrezut în urmă cu câteva luni, poate prinde contur pe măsură ce drama ucraineană se apropie de final. Era Putin se poate încheia mai repede decât credem.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.