Ultimul summit european pentru preşedintele Traian Băsescu şi primul al cărui gazdă este polonezul Donald Tusk, noul preşedinte al Consiliului European, se poate încheia într-un timp record.
Presa europeană notează că se simte o oarecare grabă a liderilor UE de a expedia Consiliul de iarnă într-o singură seară, deşi acesta este anunţat oficial a se extinde şi în ziua de vineri. Jurnaliştii prezenţi la faţă locului arata ca preşedintele Tusk este decis să grăbească lucrările şi să încheie reuniunea în această seară. Explicaţia, scrie European Voice, ar fi un protest de amploare organizat la Bruxelles vineri, care a obţinut toate aprobările necesare şi care se va desfăşura la doar câteva sute de metri de clădirea Justus Lipsius al Consiliului European. Oamenii vor protesta împotriva măsurilor de austeritate şi a Consiliului European. În cursul zilei de joi, la Bruxelles a avut loc şi o manifestaţie a sindicatelor poliţiştilor, cu peste 10.000 de angajaţi ieşiti în stradă.
Proteste anti-austeritate în Belgia
Poliţia belgiană a notificat instituţiile europene că vor participa circa 1.000 de persoane, câteva zeci de tractoare şi că nu sunt exckluse incidentele violente. “Este recomandat să evitaţi zonele în care are loc demonstraţia”.
Autorităţile se aşteapta la un protest mai dur, pentru că vine imediat după o grevă naţionala care a paralizat, la începutul săptămânii, întreaga tara. Sindicatele belgiene sunt nemulţumite de politica noului guvern de dreapta, de reducerile din serviciile publice, cultură sau transporturi decise pentru următorii cinci ani de noul Guvern, care, de asemenea, are în vedere să renunţe în 2015 la indexarea salarială prin care, în fiecare an, salariile sunt mărite în raport cu inflaţia.
Noua faţă „estică” a Consiliului European
Donald Tusk a anunţat o serie de modificări legate de summit-urile europene: se va pune capăt modelului unor dezbateri pe teme numeroase şi foarte diverse, iar Concluziile Consiliului vor fi cât se poate de succinte (concluziile preliminare au doar 3 pagini, faţă de 23 de pagini în decembrie 2013, atunci când preşedinte al CE era Herman Van Rompuy).
Temele de dezbatere vor fi şi ele mai puţine, dar extrem de importante: planul de relansare a economiei europene propus de Comisia Juncker, politica UE faţă de Ucraina, lupta împotriva evaziunii fiscale la care se dedau marile companii (în limbaj corporatist – optimizare fiscală) şi riscul reprezentat de jihadiştii europeni.
Un summit de 315 miliarde de euro
Este un summit de 315 miliarde de euro, scrie presa europeană, făcând referire la proiectul lui Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, pentru relansarea economiei. Suma ar urma sa fie investită în mari propiecte menite să dea un impuls economiilor statelor membre.
A fost creat un Fond european pentru investiții strategice, elementul din care ar trebui sa se dezvolte intregul proiect ambitios al Comisiei Europenem, care are o valoare de 21 de miliarde de euro. De unde cele 315 miliarde? Ele vin din “estimări prudente, pe baza experienței trecute”, care arată că “efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15”, adica fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiții totale de 15 euro, investiții care altfel nu s-ar fi realizat.
Aici apare o primă problemă, criticii susţinând că estimările Comisiei se pot dovedi mult prea optimiste pentru o perioadă în care mediul privat se fereşte de investiţii, iar Germania Angelei Merkel începe deja să demonstreze acest lucru. Cele 21 de miliarde de euro puse la bătaie de UE par prea puţini pentru a cataliza investiţiile private, susţin criticii.
Statele europene au depus deja proiecte eligibile pentru finanţarea din acest fond. România a transmis Comisiei Europene o lista cu peste 200 de proiecte, în valoare totală de 62,5 miliarde de euro, care să fie finanţate cu ajutorul noului mecanism de finantare. Cel mai mare proiect propus depăşeşte 7 miliarde de euro şi vizeazaăconstrucţia unei austostrăzi de la Borş până la graniţa cu Republica Moldova. Alte proiecte mari prevad extinderea metroului bucureştean.
Jean-Claude Juncker a indicat însă că, înainte de a anunţa proiectele selectate, va cere statelor să bage mâna adânc în buzunar pentru a cofinanţa realizarea lor. Iar cum multe ţări se lupta cu resopectarea pragurilor de deficit bugetar, cu siguranţă ca acest lucru va crea nemulţumiri.
Toate măsurile relevante ar trebui adoptate astfel încât noul Fond european pentru investiții strategice să poată fi instituit până la jumătatea anului 2015. Până la jumătatea anului 2016, Comisia Europeană și șefii de stat și de guvern vor face un bilanț al progreselor înregistrate și, dacă va fi necesar, vor lua în calcul opțiuni suplimentare.
Şanse minime de consens pe politica faţă de Rusia
Cât priveşte, Ucraina, noul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, îşi doreşte ca UE să dea Rusiei un răspuns “dur şi responsabil”, marcând astfel iniţierea unei noi linii politice, specifică statelor est-europene foste socialiste – o atitudine mult mai fermă în faţă Moscovei.
Diplomaţi europeni citaţi de Reuters susţin însă că liderii UE nu vor ajunge nicidecum la un consens în timpul cinei oficiale de joi seara, estimând că nu se va cădea de acord nici în privinţa menţinerii actualelor sancţiuni, nici în privinţa impunerii unora noi împotriva Rusiei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.