Umbre pe trecutul Bancpost

Banca Transilvania preia pachetul majoritar de acțiuni al Bancpost de la grupul elen Eurobank, iar finalizarea tranzacției este prevăzută pentru al doilea trimestru din 2018. Banca românească, condusă de Horia Ciorcilă, intră astfel în posesia unei instituții financiare asupra căreia planează suspiciuni grave de încălcări ale legislației din 2008 până azi. Este vorba despre un sistem de mascare a câștigurilor și, implicit, de evitare a plății impozitului pe profit prin vânzarea de credite neperformante, mai exact, prin deducerea nelimitată a cheltuielilor.

În perioada când izbucnea criza economică în lume, Bancpost și EFG New Europe Funding II BV din Olanda, aflată tot în proprietatea elenilor, au semnat un contract pe 22 decembrie 2008, prin care banca a vândut un portofoliu de credite neperformante în valoare de 43 milioane euro. Tranzacția a fost reglementată de un act certificat notarial de vânzare-cumpărare la notarul public Dorina Mitrea, prima soție a lui Miron Mitrea. După înstrăinarea portofoliului amintit, banca a fost suspectată că a continuat să perceapă rate și dobânzi, în formă continuată, până în 2017. De exemplu, executorul bancar Adelina Marina Negoescu a trimis o adresă în data de 10 martie 2009, la cererea creditorului Bancpost, prin Direcția Urmărire Creanțe, pentru recuperarea unei sume de 1.260 euro, reprezentând credit restant, dobânzile aferente unui contract de credit semnat în luna mai 2008, dar declarat neperformant la 11 iulie 2008.

Practică dezvăluită

Practica de ascundere a câștigurilor prin vânzarea de credite neperformante a fost dezvăluită de Florin Georgescu, prim-vicepreședintele Băncii Naționale a României, dar și de actualul ministru al Finanțelor, Ionuț Mișa. Anul trecut, spune acesta, instituțiile bancare care activează pe piața autohtonă au vândut creditele neperformante ce au însumat 437 milioane euro la un preț mediu de 9% din valoarea nominală a împrumutului. Asta înseamnă că băncile au încasat aproape 40 milioane euro, înregistrând o pierdere de 397 milioane euro, minus care este integral deductibil, potrivit legislației în vigoare. Pierderea aceasta se raportează pentru următorii ani fiscali, până când banca ajunge la zero. Astfel, deși obține un profit real, nu plătește nimic în contul impozitului pe profit, pentru că res­pectivul câștig se compensează cu pierderile din anul anterior. Georgescu a atras atenția la începutul acestui an că nivelul de preț la care băncile au vândut creditele neperformante este redus și din această pricină este nevoie de o investigație a ANAF. „Nivelul scăzut de preţ la care au fost vândute aceste portofolii justifică analiza ANAF din perspectiva legalităţii eventualelor optimizări fiscale efectuate în cadrul acestor operaţiuni“, a declarat Florin Georgescu. Pe vremea când era șeful Direcţiei Mari Contribuabili din cadrul ANAF, Ionuț Mișa a spus că băncile de la noi, în marea lor parte subsidiare ale unor instituții financiare de afară, au ajuns în situaţia în care au transferat către firme-soră pachete de credite neperformante la un discount de peste 90%. În felul acesta, împrumuturi restante de 100 milioane euro erau marcate ca pierderi de peste 90 milioane euro. În felul acesta, impozitul pe profit plătit de bănci în România a fost mai mic, în vreme ce pachetele de credite neperformante au rămas sub controlul aceluiaşi grup financiar, doar că au fost mutate în birourile din alte ţări.

Ce fac instituțiile

De altfel, un document semnat chiar de Mișa, pe 9 noiembrie 2016, arată că Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, urma să efectueze o inspecție fiscală pentru a determina implicațiile fiscale ale tranzacției Bancpost – EFG New Europe Funding II BV. De asemenea, la DNA există un dosar de cercetare privind suspiciunea de spălare de bani.

Direcția are în vedere un contract de 170 milioane euro semnat de către Bancpost, ERB Retail Services IFN, EEFG New Europe Funding II BV, toate aflate sub aripa Eurobank, și ProsperoCapital, finanțată de un consorțiu de investitori format din International Finance Corporation și Kruk.

Procurorii anticorupție încearcă să demonstreze că Bancpost a încercat să curețe contabilitatea în speranța pierderii urmei creditelor și dacă statul român a fost prejudiciat.

Întâmplător sau nu, contractul din 22 decembrie 2008 a venit doar la câteva zile după ce Daniel Chițoiu și-a dat demisia din funcția de șef al ANAF.

Există însă suspiciuni că în 2008 Bancpost ar fi blocat 1,4 miliarde euro în credite neperformante și provizioane pe o perioadă de 10 ani. Asta ar condus la o lipsă majoră de lichidități pentru bancă și probabil de aici a și venit reacția lui Mugur Isărescu, din octombrie 2008, prin care a cerut băncilor cu problemele de lichiditate să-și capitalizeze și să frâneze creditarea. BNR a atras atenția asupra riscului de faliment pentru băncile cu lipsă de lichidătiți și le-a invitat pe acestea să-și curețe bilanțurile și să împrumute urgent capital de lucru de pe piața interbancară la dobânzi preferențiale, mult mai mici ca în piața bancară reală.

Pornind de la această realitate, apare spre sfârșitul anului acel contract de vânzare a portofoliului de 43 milioane euro către firma-soră din Olanda, țară cunoscută ca paradis fiscal.

Atac la curs

În 2008, la conducerea Bancpost se aflau Mihai Bogza, președintele Consiliului de Administrație, fost viceguvernator BNR, și Lucian Isar, vicepreședintele băncii, actual lider liberal, soțul Alinei Gorghiu. Isar este unul dintre cei mai vocali critici ai guvernatorului Isărescu. Dar aceste critici își au izvorul tot în 2008, adică anul tranzacției Bancpost – EFG New Europe Funding II BV. Conform presei vremii, Isar a fost unul dintre șefii de trezorerii bancare implicați în așa-numitul „atac speculativ“ asupra leului, de la sfârșitul anului 2008. Banca Centrală a acuzat atunci o acțiune coordonată a mai multor bănci care ar fi încercat să mute cursul leului la un nivel de variație superior și să încaseze diferența. BNR a contracarat și a absorbit toți banii de pe piața monetară, astfel încât speculatorii să nu mai aibă de unde se împrumuta. „Ca iepurașul din desene animate, care merge pe o crenguță până se termină crenguța și mai face apoi vreo 10 pași“, explica atunci situația guvernatorul Isărescu. BNR a cerut eliminarea din sistemul bancar a celor care au declanșat atacul și i-a acuzat pe șefii de trezorerie că „nu și-au închis pozițiile“ – ceea ce înseamnă că nu și-au onorat la sfârșitul zilei angajamentele de plată –, situație caracterizată drept fără precedent. Ulterior, BNR a cerut eliminarea lor din sistemul bancar. Bogdan Mihoc, trezorierul Unicredit, a demisionat în scurt timp. Lui Lucian Isar i-a fost desființată funcția de vicepreședinte de la Bancpost și a fost mutat pe un post în divizia de clienți corporate, pe care l-a părăsit în cele din urmă în ianuarie anul acesta.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Author

3 Comentarii

  1. foarte interesant! domnul Isar se dadea de ceasul mortii sa ne arate cat este el de patriot cu salariul domnului Isarescu si el, in pur stil liberal si national, ne tragea tepe!

    • Daca s-au organizat pentru un atac speculativ au fost felicitati? Presa scria de unii care au luat niste slanina intr-un sat, fapta grava de interes national…Din alt unghi articolul se vrea un anunt pozitiv, de crestere a patrimoniului unei banci sau se doreste destabilizarea bancii T care a achizitionat o filiala a uneia din cele mai mari banci elene? Cui ii pare rau ca Bancpost revine in patrimoniul local?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.