Un amic al lumii interlope şi al ministrului Internelor, în fruntea serviciului secret al MAI

În 22 decembrie a.c. se împlineşte un an de când am făcut prima declaraţie politică cu dezvăluiri din trecutul şcolar şi bişniţar al ministrului de interne Constantin Traian Igaş. După un an, vreau să-mi cer scuze pentru anumite afirmaţii neconforme cu realitatea pe care le-am făcut la adresa sa. Concret, în declaraţia respectivă am afirmat că domnul ministru a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Vest Vasile Goldiş din Arad, în forma de învăţământ „la fără frecvenţă”, cu media generală 6,30. M-am luat după vorbele unor cadre didactice de la această facultate. Ulterior, în urma unei cereri de informaţii publice, am primit un răspuns scris de la conducerea Universităţii de Vest Vasile Goldiş prin care mi s-a comunicat că domnul Constantin Traian Igaş a absolvit Facultatea de Drept a acestei universităţi în anul 2003 (la vârsta de 35 de ani), în forma de învăţământ „la fără frecvenţă”, cu media generală 6,25. În consecinţă, mă văd obligat să-mi cer iertare în faţa naţiunii pentru că i-am acordat Excelenţei Sale domnului ministru de interne 5 sutimi în plus.

După un an şi un trimestru de la investirea sa în funcţie, domnul ministru de interne nu a obţinut însă note de trecere la examenele privind reforma în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) şi accederea în spaţiul Schengen. Sub ministrul Constantin Traian Igaş s-a ajuns însă la o politizare fără precedent (pentru care i se poate acorda nota 10) a posturilor de conducere la toate nivelurile şi în toate structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin promovarea sau menţinerea în funcţie a unor slugi fidele ale principalului partid de guvernământ (PDL), la care domnia sa deţine funcţia de vicepreşedinte naţional. Dorind să-şi eclipseze predecesorii, actualul ministru de interne a promovat în funcţii cheie apropiaţi de-ai săi şi ai tutorilor săi politici, majoritatea provenind din judeţul său de baştină, Arad, devenit un fief al PDL, putându-se vorbi de o arădenizare la vârf a MAI.

Astfel, l-a promovat prim-adjunct al ministrului şi şef al Departamentului de Ordine Publică, cu rang de secretar de stat, pe chestorul Ioan Dascălu, de profesie inginer hidrotehnic, fost şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad. Un alt fost şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad, chestorul Alexandru Tanco, a fost promovat adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române pe linie de ordine publică. La propunerea ministrului Igaş, prin decretul prezidenţial nr. 1 170 din 29 noiembrie 2010, comisarul şef Ioan Ioan Handra, şeful Inspectoratului Judeţean Arad al Poliţiei de Frontieră, a fost avansat chestor de poliţie, urmărindu-se să fie promovat ulterior şef al Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră, dar această promovare a fost stopată de dezvăluirile publice pe care le-am făcut cu privire la activitatea sa. În funcţia de şef al serviciului secret al MAI, respectiv director general al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), mai cunoscută sub denumirea „Doi şi un sfert”, a fost numit, în 22 decembrie 2010, un prieten din copilărie al ministrului Igaş, comisarul Cristian Gheorghe Laţcău, până atunci şef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Sălaj. În aceeaşi zi a fost numit director general adjunct al DGIPI, comisarul Adrian Jurcă, până atunci şef de birou în cadrul Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Arad. În toamna acestui an, în alte două funcţii cheie din DGIPI au fost promovaţi poliţişti din judeţul de baştină al ministrului de interne: comisarul şef Ştefan Moldovan, fost şef al Serviciului criminalistic al Poliţiei Arad, a fost numit şef al Serviciului Tehnic (de interceptări), iar comisarul şef Pavel Hălmăgean, fost şef al Secţiei 2 Poliţie Micălaca din Arad, a fost numit şef al Serviciului de filaj.

Şi mai grav este că majoritatea acestor şefi promovaţi de actualul ministru de interne au probleme serioase în ce priveşte pregătirea, competenţa şi probitatea profesională. Astfel, potrivit unor foşti subalterni apropiaţi, chestorul Ioan Dascălu, primul adjunct al ministrului, a fost schimbat anterior din funcţiile de şef al inspectoratelor de poliţie din judeţele Arad şi Timiş pe motive de autism profesional şi nu numai. Chestorul Alexandru Tanco este acuzat de abuzuri şi acte de corupţie săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad. Chestorul Ioan Ioan Handra a fost destituit, în anul 2002, din funcţia de şef al Sectorului Poliţiei de Frontieră Nădlac după ce autorităţile maghiare de resort au comunicat autorităţilor române că acesta a căzut pe tehnică ca fiind implicat în contrabanda de ţigări. Mărturie în acest sens poate depune cel care i-a semnat ordinul de destituire, chestorul în rezervă Vasile Ciocan (domiciliat în Satu Mare), pe atunci şeful Direcţiei Poliţiei de Frontieră Oradea, care includea şi judeţul Arad. Directorului general adjunct al DGIPI, Adrian Jurcă, i se reproşează, în mod deosebit, că nu are o pregătire profesională adecvată, fiind absolvent al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport.

Exemplul cel mai elocvent de promovare a incompetenţei şi necinstei în MAI este directorul general al DGIPI, Cristian Gheorghe Laţcău, avansat şef al serviciului secret al MAI din funcţia de şef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Sălaj, unde avea 7-8 subalterni şi nu s-a remarcat prin rezultate notabile. Laţcău a fost numit şef interimar la DGIPI cu un an în urmă (în data de 22 decembrie 2010), când avea gradul de comisar. În primăvara acestui an a fost avansat comisar şef, iar în noiembrie a.c. a fost numit definitiv în funcţia de director general al DGIPI. Conform unor apropiaţi, Laţcău se laudă că ministrul Igaş urmează să-l avanseze la gradul de chestor cu ocazia Zilei DGIPI, în luna februarie 2012. Numirea acestuia este cel puţin dubioasă şi neavenită din mai multe puncte de vedere. În primul rând, comisarul Laţcău nu are pregătirea, experienţa şi competenţa necesare pentru o asemenea funcţie. Fiu de subofiţer de miliţie, ca şi ministrul de interne, Laţcău a absolvit şi el liceul cu dificultate, iar în 1992 s-a angajat sergent la o unitate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale. A intrat în poliţie, la Inspectoratul Judeţean Sălaj, ca subofiţer (şofer), apoi a fost avansat ofiţer, deşi nu avea studiile superioare terminate, absolvind ulterior, cu o medie mediocră, Facultatea de Drept a Filialei Zalău a Universităţii de Vest Vasile Goldiş din Arad, în forma de învăţământ la distanţă (cam în aceeași perioadă în care a absolvit-o şi ministrul Igaş).

În al doilea rând, comisarul Laţcău are mari probleme de integritate, fiind catalogat de poliţişti şi de cetăţeni din judeţul Sălaj drept „un incompetent şi un corupt mai mare decât fostul inspector şef Şoric de la Neamţ”, eliberat din funcţie de ministrul Igaş în cursul lunii decembrie 2010. Astfel, comisarul Laţcău este acuzat că ar fi traficat maşini din străinătate şi că ar fi făcut cămătărie, precum şi că ar fi încasat taxe de protecţie de la valutiştii şi cămătarii din municipiul Zalău, îndeosebi de la cei care activau în zona hotelului Porolissum. Pe site-ul ztv.ro şi în săptămânalul „Jurnalul de Vineri” (difuzat în judeţele Satu Mare, Maramureş şi Sălaj), a fost publicat un autodenunţ al unui fost subaltern al comisarului Laţcău din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sălaj, cu următorul conţinut: „Subsemnatul Onuţe Adrian, poliţist în cadrul IPJ Sălaj, declar următoarele: Şeful Serviciului de Combaterea Crimei Organizate Sălaj, Cristian Gheorghe Laţcău, primeşte constant mită prin intermediul meu fiind în repetate rânduri ameninţat cu moartea. Şeful Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Sălaj primeşte mită de la Astalâş David Augustin, acesta fiind liderul unui grup infracţional ce are ca scop clonarea cardurilor bancare şi ulterior extragerea sumelor de bani din conturile cetăţenilor păgubiţi, cât şi traficul de persoane. Cristian Gheorghe Laţcău primeşte mită în schimbul tăcerii şi complicităţii sale la acţiunile infracţionale ale acestuia. Acest Astalâş David Augustin este susţinut financiar de către industria filmelor pentru adulţi în acţiunile sale, în schimbul unor tinere racolate şi obligate apoi să se prostitueze. Ţin să menţionez că şeful Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Sălaj este şi unul dintre cei mai mari cămătari ai judeţului. Am divulgat acest act de corupţie din pricina puternicelor presiuni făcute asupra mea. Vă mulţumesc. Onuţe Adrian, poliţist în cadrul IPJ Sălaj”. Între timp poliţistul Onuţe Adrian a trebuit să părăsească Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sălaj şi nu se mai ştie nimic de soarta lui. Omul de casă a lui Laţcău la Zalău este un cămătar numit Mirel Varga, care desfăşoară afaceri mari cu haine second-hand la Zalău şi Satu Mare şi, mai nou, cu sprijinul şefului DGIPI, în Republica Moldova şi Ucraina.

Laţcău este acuzat şi că ar deţine în Zalău o pensiune (hotel cu restaurant), denumită „Monaco”, şi o cafenea-pizzerie, denumită Pizza Caffe, dobândite din câştigurile ilicite obţinute, care sunt administrate de soţia sa Anca Mirela Laţcău şi pe care nu le-a consemnat în declaraţia sa de avere. Pensiunea, în care familia Laţcău şi locuieşte, este situată pe strada Corneliu Coposu nr. 107 (în apropierea staţiei de carburanţi Lukoil), are o capacitate de 200 locuri şi este evaluată la circa 1 milion de euro. Pensiunea a fost achiziţionată cu suma de 780 000 de euro, din care o mare parte a fost împrumutată de la cinci valutişti şi cămătari din Zalău. Potrivit unor cunoscuţi, Laţcău ar avea actualmente datorii de peste un milion de euro, din care jumătate la bănci şi jumătate la cămătari locali. Pensiunea este administrată de SC ANDREI AS SRL Zalău, firmă a cărei denumire vine de la prenumele fiului său Andrei, care are un capital social de 511 200 lei şi la care este asociat unic şi administrator soţia sa Anca Mirela Laţcău. Vecinii au reclamat că pensiunea a fost racordată ilegal la reţeaua de gaz metan şi că la aceasta au loc petreceri dubioase ale interlopilor din zonă, îndeosebi când Laţcău vine acasă de la Bucureşti. În luna iunie a.c., de ziua lui, la împlinirea vârstei de 40 de ani, Laţcău a avut peste 70 de invitaţi la restaurantul Monaco, majoritatea provenind din lumea interlopă (valutişti, cămătari, traficanţi de ţigări şi de maşini), cărora le-a solicitat să nu-i aducă cadouri, ci plicuri. Cafeneaua-pizzerie este situată pe bulevardul Mihai Viteazu (bloc C2 parter) şi este administrată de SC ANCADAS-AD SRL Zalău, firmă a cărei denumire vine de la prenumele soţiei sale Anca, care este asociat (cu 50% din capitalul social) şi administrator la aceasta.

În perioada mai-iunie 2010, când ministru de interne era Vasile Blaga, Cristian Laţcău a înaintat un raport prin care a solicitat funcţia de şef al SIPI Sălaj, dar, în urma unei verificări efectuate de DGIPI, a fost respinsă numirea acestuia, întrucât s-a constatat implicarea poliţistului în activităţi de cămătărie şi de percepere de taxe de protecţie. Şeful de atunci al DGIPI, chestorul Ştefan Pop, a comunicat la Zalău că „domnul ministru Blaga a avizat negativ cererea lui Laţcău şi mi-a spus că infractorii şi escrocii n-au ce căuta în această unitate”. Potrivit unor surse judiciare, Laţcău a fost cercetat în perioada 2005 -2007 de DNA pentru perceperea de taxe de protecţie şi cămătărie. Într-o dimineaţă, Laţcău a fost ridicat de la domiciliu de doi ofiţeri judiciari de la Serviciul teritorial Oradea al DNA, care l-au dus la Oradea unde a fost audiat timp de două zile în cazul unui valutist şi cămătar din Zalău, care a fost găsit legat într-un sac la frontiera cu Ungaria. Valutistul respectiv avea afaceri strânse cu valutiştii şi cămătarii din Arad, apropiaţi ai lui Traian Igaş, pe atunci deputat PDL. Poate ştie ceva în acest sens chestorul Liviu Popa, şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române, care activa în perioada respectivă ca ofiţer judiciar la Serviciul teritorial Oradea al DNA. În perioada 2005-2007, SIPI Sălaj a documentat un amplu dosar pentru cămătărie, în care erau vizaţi poliţistul Cristian Laţcău şi cămătarii din Zalău pe care-i proteja. Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, unde s-a invocat însă că activitatea de cămătărie nu este încriminată, necunoscându-se soluţia emisă. Partea informativă a acestui dosar trebuie să se afle însă arhiva electronică a SIPI Sălaj. Totodată, Cristian Laţcău a fost semnalat de SRI Sălaj ca şi ofiţer de poliţie aflat în relaţii prea apropiate cu lumea interlopă din Zalău, dar acesta a motivat în faţa şefilor săi ierarhici că interlopii erau sursele lui de informare.

Pensiunea Monaco

Pizza Caffe

Cert este că pentru ministrul Igaş nu au contat antecedentele cu iz infracţional ale comisarului Laţcău. Pentru Igaş a fost important să-şi pună în fruntea serviciului secret al MAI un om apropiat şi devotat. Igaş şi Laţcău sunt prieteni vechi, din copilărie. Taţii lor au fost colegi în miliţia ceauşistă, la postul din comuna Jina judeţul Sibiu, unde tatăl lui Igaş a fost şef de post, iar tatăl lui Laţcău a fost ajutor de şef de post. Traian Igaş şi Cristian Laţcău s-au născut amândoi în localitatea Cristian din judeţul Sibiu şi au copilărit împreună la Jina. După ce Traian Igaş a ajuns ministru de interne, la solicitarea fiului său, tatăl lui Laţcău l-a căutat pe tatăl lui Igaş pentru a-l ruga să-l numească pe fiul său şef la SIPI Sălaj. În acest scop, în data de 17 decembrie 2010 (zi de vineri), tatăl lui Laţcău l-a vizitat pe tatăl lui Igaş, la domiciliul acestuia din oraşul Pecica judeţul Arad. Tatăl lui Igaş i-a cerut să rămână până a doua zi, sâmbătă, când urma să vină acasă şi „Trăienel”, pentru a discuta cu el. În urma discuţiilor, Traian Igaş i-a spus să-i transmită fiului său să se prezinte în săptămâna viitoare, în ziua de marţi, la cabinetul său de la minister, urmând ca luni să se edifice asupra problemei. Marţi, 21 decembrie a.c., ministrul Igaş l-a primit pe comisarul Laţcău la cabinetul său şi i-a spus că nu-l poate numi şef la SIPI, Sălaj întrucât există o rezoluţie de respingere a fostului ministru Blaga, dar îl va numi şef la DGIPI (adică şef naţional). Cert este că în data de 22 decembrie 2010, ministrul Traian Igaş a semnat ordinul de numire interimară a comisarului Cristian Laţcău ca director general la DGIPI. Poliţiştii şi cetăţenii din Zalău, care cunoşteau antecedentele cu iz penal ale comisarului Laţcău, au rămas stupefiaţi de această promovare. După ce nu a fost bun de şef la SIPI în judeţul său, a devenit bun de şef al DGIPI la nivel naţional. Realitatea este că Laţcău a fost numit şef al serviciului secret al MAI de pe o zi pe alta, fără să se dispună şi să se efectueze verificări privind competenţa şi mai ales integritatea acestuia, procedându-se ca şi în cazul fostului secretar general al MAI, Laurenţiu Mironescu, la care unicul criteriu a fost prietenia cu ministrul Igaş din vremea deputăţiei comune. Laţcău a fost şi este susţinut şi de deputatul PDL Lucian Bode, preşedintele organizaţiei judeţene Sălaj a principalului partid de guvernământ, de fostul prefect PDL al judeţului Sălaj, Andrei Todea, actualmente şeful Departamentul de Control din Ministerul Economiei, şi de consilierul primului-ministru, Andreea Paul –Vass, originară din Sălaj, unde deţine funcţia de preşedinte a Organizaţiei judeţene de femei a PDL, cu toţi aceştia aflându-se în relaţii de amiciţie.

Interesant şi suspect este că nici directorul Cristian Gheorghe Laţcău şi nici adjuncţii săi Adrian Jurcă şi Mihai Sava nu şi-au afişat CV-urile pe site-ul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, deşi a trecut un an de la numirea lor în funcţie. La capitolul „conducerea DGIPI” este făcută menţiunea „Pagină în construcţie” de la promovarea lor în fruntea DGIPI. Să nu fie în stare un serviciu de informaţii să construiască o pagină cu CV-urile şefilor săi? Sau, vă este ruşine de CV-urile acestora, domnule ministru de interne?

Domnule ministru al Administraţiei şi Internelor, în şedinţele de plen ale Senatului din 1 februarie respectiv 4 aprilie a.c. v-am adresat două interpelări prin care am solicitat să-mi comunicaţi criteriile în baza cărora i-aţi promovat pe chestorii Ioan Dascălu, Alexandru Tanco şi Ioan Ioan Handra, precum şi pe comisarii Cristian Gheorghe Laţcău şi Adrian Jurcă, dar nu aţi binevoit să-mi răspundeţi până în prezent. Aştept, totuşi un răspuns urgent şi clar la acuzaţiile şi criticile formulate, care să fie însoţite de demiterea directorului general al DGIPI şi de demisia dumneavoastră.

Solicit DIICOT şi DNA să efectueze cercetări cu privire la implicarea poliţistului Cristian Gheorghe Laţcău în traficul cu autoturisme aduse din străinătate, în activităţi de cămătărie şi în perceperea de taxe de protecţie de la interlopi. Totodată, solicit Agenţiei Naţionale de Integritate să efectueze verificări cu privire la cuantumul datoriilor familiei directorului DGIPI şi referitor la participaţiile soţiei sale Anca Mirela Laţcău la firmele SC ANDREI AS SRL şi SC ANCADAS-AD SRL şi la proprietatea asupra pensiunii Monaco şi a cafenelei-pizzerie Pizza Caffe din municipiul Zalău.

Senator

Valer Marian

PS1: La Zalău sunt de notorietate aproape toate faptele de glorie ale şefului DGIPI Apropiaţi ai comisarului şef Laţcău afirmă că acesta are obiceiul să se laude cu masa sa corporală, care însumează în jur de 160 kg. Conjudeţeni de-ai săi spun, mai în glumă mai în serios, că şi acesta ar fi un motiv pentru care Laţcău ar trebui sacrificat de Crăciun. Prezent vineri, 16 decembrie a.c., la Zalău, ministrul Traian Igaş a declarat însă că până în momentul de faţă este mulţumit de prestaţia lui Cristian Laţcău la şefia DGIPI şi că nu intenţionează să-l schimbe, întrucât lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună în această instituţie.

PS2: Din păcate, lucruri la fel de grave sau chiar mai grave se pot spune şi despre anumiţi şefi din alte servicii secrete (SRI, SPP, STS)

PS3: Dedic această declaraţie politică eroilor şi luptătorilor Revoluţiei din decembrie 1989, care au avut printre idealuri şi promovarea competenţei şi probităţii profesionale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.