Un fost general american, desemnat şef al Pentagonului de un preşedinte ales

Generalul în retragere James Mattis, 66 de ani, a fost desemnat de preşedintele ales Donald Trump să preia conducerea Pentagonului în noua Administraţie de la Washington. El este o figură legendară a armatei americane, reputat pentru calităţile militare şi pentru francheţea sa, şi, deopotrivă pentru poziţia lui dură faţă de regimul iranian. Foarte iubit de trupe, el a fost comandant în cele mai dificile teatre de operaţiuni, atât în Irak, cât şi în Afganistan, în misiuni care i-au adus porecla de „turbatul”. De altfel, sâmbătă, când, în timpul unui miting desfăţurat la Cincinnati, a făcut anunţul respectiv, Donald Trump a folosit această poreclă: „Îl vom numi pe turbatul Mattis secretar (ministru-n.n.) al Apărării”. „Dar nu o vom anunţa decât luni, aşa că nu spuneţi la nimeni”, s-a amuzat el în faţa participanţlor la miting. „Turbatul este excelent, excelent”, a adăugat Trump, citat de AFP. „Este cel mai bun. Ei (ceilalţi generali) spun că este cel care se apropie cel mai mult de generalul George Patton”, a mai spus Trump, referindu-se la vestitul general care s-a ilustrat în timpul ultimului război mondial.

James Mattis este şi un intelectual de seamă, numit „călugărul soldat”, fiind cunoscut pentru impresionanta lui bibliotecă, despre care se zice că ar număra peste 7.000 de volume. Celibatar, născut în nord-vestul american la 8 septembrie 1950, el a comandat o brigadă a Marinei în timpul invadării Afganistanului, după 11 septembrie 2011, după care a preluat comanda primei divizii a corpurilor Marinei, la începutul războiului din Irak, în 2003, apoi în timpul teribilei lupte pentru preluarea oraşului rebel Fallujah, din 2004.

„Fiţi politicoşi, fiţi profesionişti, dar fiţi gata să ucideţi pe oricine întâlniţi”, le-a spus el celor din subordine la începutul acestui război din Irak, rezumând situaţia periculoasă în care se aflau militarii americani când au invadat această ţară. Se spune că generalul a derapat adesea, dar lucrul respectiv nu a zdruncinat încrederea Pentagonului în acest militar reputat prin a fi „direct, iute ca fulgerul şi foarte decis”, potrivit vorbelor fostului şef al Pentagonului, Leon Panetta.

Între 2007 şi 2009, gen. Mattis a fost comandant suprem al forţelor aliate din NATO, pentru ca, în 2010, Administraţia Obama să-l numească în fruntea Centcom, Comandamentul forţelor americane din Orientul Mijlociu, care numără 150.000 de militari, dintre care 66.000 în Afganistan.

Dar, cum arată agenţia citată, cât şi alte mari ziare americane, Casa Albă nu a avut niciodată încredere în acest general, văzându-l mai curând prea dornic de o acţiune militară împotriva Iranului într-un moment în care comunitatea internaţională se angajase în tratative pentru un acord prin care Teheranul să fie determinat să renunţe la dotarea cu arma nucleară. La începutul lui 2013, el a fost determinat să renunţe la cariera militară activă, cu câtva timp înainte de a fi pensionat oficial. Cu toate astea, el a evitat opiniile critice la adresa Administraţiei Obama, rămânând o voce ascultată la Washington. În primăvară, unii republicani i-au cerut să se prezinte drept candidat independent la Casa Albă, pentru a-l încurca pe Trump, dar nu a dat curs ideii.

„Am fost lenţi în identificarea ameninţărilor emergente, nu am vrut să stabilim priorităţile intereselor noastre şi am trimis semnale derutante inamicilor, cât şi aliaţilor. Ţara noastră trebuie, în mod urgent, să-şi întărească poziţia (pe pan internaţional-n.n.), să aibă cauză comună cu ţările care sunt gata să ne ajute să reparăm şi să susţinem o ordine internaţională care a servit atât de bine Statele Unite şi aliaţii lor”, scria el într-un articol programatic publicat în august în ziarul „San Francisco Cronicle”.

Cum se vede, viitoarea Administraţie Trump va număra cel puţin doi generali, alături de Michael Flynn, numit consilier pentru Securitate Naţională. Analiştii subliniază că este vorba de o situaţie inedită într-o ţară care, de la începuturile sale, a cerut mereu un control strict al militarilor de către puterea civilă. Pe urmă, Congresul trebuie să-i acorde o dispensă lui Mattis, dat fiind că el s-a pensionat în 2013 şi există o lege care interzice în mod expres unui militar să devină secretar (ministru) al Apărării la mai puţin de 7 ani de la revenirea în viaţa civilă. Este o condiţie care vizează sanctuarizarea conducerii civile a ministerului, notează un analist occidental. Aşadar, s-ar putea ca Trump să aibă dificultăţi să abţină această dispensă în Congres, democraţii votând clar împotrivă, exitând, apoi, şi posibilitatea să nu o accepte şi unii republicani adversari ai preşedintelui ales. Totuşi, gen. Mattis este foarte popular printre parlamentarii americani.

În fine, dacă gen. retr. James Mattis devine şef al Pentagonului, ar fi pentru prima oară după 1950, când, în plin Război Rece, preşedintele Harry Truman a încredinţat funcţia respectivă generalului George Marshall.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.