×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Înnorat
2°C
Înnorat
3°C / 1°C
Vânt 7km/ora
Umiditate 100%
Precipitaţii 98%
Notat la 11:00
Duminică, 25 ianuarie
Ninsoare4°C / 0°C, Ninsoare
Luni, 26 ianuarie 2015
Înnorat5°C / 1°C, Înnorat
Marţi, 27 ianuarie 2015
Ninsoare5°C / -1°C, Ninsoare
Miercuri, 28 ianuarie 2015
Braşov
Înnorat
2°C
Înnorat
4°C / 0°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 83%
Precipitaţii 80%
Notat la 11:00
Duminică, 25 ianuarie
Ninsoare3°C / -3°C, Ninsoare
Luni, 26 ianuarie 2015
Parţial înnorat4°C / -2°C, Parţial înnorat
Marţi, 27 ianuarie 2015
Ninsoare1°C / -6°C, Ninsoare
Miercuri, 28 ianuarie 2015
Cluj
Parţial înnorat
5°C
Parţial înnorat
5°C / 0°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 93%
Precipitaţii 80%
Notat la 11:30
Duminică, 25 ianuarie
Ninsoare4°C / -1°C, Ninsoare
Luni, 26 ianuarie 2015
Ploaie4°C / -2°C, Ploaie
Marţi, 27 ianuarie 2015
Parţial înnorat2°C / -4°C, Parţial înnorat
Miercuri, 28 ianuarie 2015
Constanţa
Înnorat
4°C
Înnorat
8°C / 4°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 100%
Precipitaţii 55%
Notat la 11:00
Duminică, 25 ianuarie
Ploaie5°C / 0°C, Ploaie
Luni, 26 ianuarie 2015
Parţial înnorat5°C / -1°C, Parţial înnorat
Marţi, 27 ianuarie 2015
Lapoviţă3°C / -2°C, Lapoviţă
Miercuri, 28 ianuarie 2015
Craiova
Parţial înnorat
2°C
Parţial înnorat
3°C / 1°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 93%
Precipitaţii 98%
Notat la 11:30
Duminică, 25 ianuarie
Lapoviţă5°C / -1°C, Lapoviţă
Luni, 26 ianuarie 2015
Înnorat5°C / -1°C, Înnorat
Marţi, 27 ianuarie 2015
Ninsoare5°C / -2°C, Ninsoare
Miercuri, 28 ianuarie 2015
Iaşi
Ninsoare
0°C
Ninsoare
2°C / -1°C
Vânt 7km/ora
Umiditate 100%
Precipitaţii 75%
Notat la 11:30
Duminică, 25 ianuarie
Ninsoare2°C / -3°C, Ninsoare
Luni, 26 ianuarie 2015
Parţial înnorat4°C / -3°C, Parţial înnorat
Marţi, 27 ianuarie 2015
Înnorat2°C / -3°C, Înnorat
Miercuri, 28 ianuarie 2015
Ploieşti
Înnorat
2°C
Înnorat
4°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 99%
Precipitaţii 96%
Notat la 11:00
Duminică, 25 ianuarie
Lapoviţă3°C / -1°C, Lapoviţă
Luni, 26 ianuarie 2015
Parţial înnorat5°C / -3°C, Parţial înnorat
Marţi, 27 ianuarie 2015
Ninsoare3°C / -4°C, Ninsoare
Miercuri, 28 ianuarie 2015
Timişoara
Lapoviţă
3°C
Lapoviţă
7°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 93%
Precipitaţii 70%
Notat la 11:30
Duminică, 25 ianuarie
Înnorat6°C / 0°C, Înnorat
Luni, 26 ianuarie 2015
Înnorat6°C / -2°C, Înnorat
Marţi, 27 ianuarie 2015
Înnorat4°C / -2°C, Înnorat
Miercuri, 28 ianuarie 2015
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 5 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Duminică, 25 ianuarie 2015, 12:13
EUR (€)
-0.0070 ↘
4.4935 RON
USD ($)
+0.1259 ↗
3.9980 RON
• • •
TVR încearcă să facă lumină într-un subiect controversat
Un important istoric rus crede că Tezaurul României nici nu mai există, fizic
Timp de 10 ani, comisia de istorici nu a reuşit să găsească documente care să facă referire explicită la Tezaur
Timp de 10 ani, comisia de istorici nu a reuşit să găsească documente care să facă referire explicită la Tezaur

Controversele dintre România și Federația Rusă cu privire la Tezaurul predat Rusiei țariste și nereturnat decât în parte  parte de puterea sovietică pare să ia sfârșit. Dar nu unul fericit pentru țara noastră: un important istoric rus crede că Tezaurul depus de România la Moscova nici nu mai există.
De câţiva ani însă, istoricii români şi ruşi s-au întâlnit din ce în ce mai rar, conform TVR.ro.
Corespondentul TVR la Moscova, Liviu Iurea, a reuşit să stea de vorbă cu secretarul părţii ruse a comisiei de istorici, care spune, în exclusivitate la postul național public de televiziune, dacă sunt şanse de a recupera Tezaurul.
Se împlineşte un deceniu de când s-a înfiinţat comisia comună româno-rusă, menită să studieze problema tezaurului. De câţiva ani însă, istoricii români şi ruşi s-au întâlnit din ce în ce mai rar. Motivul?
Victor Iscenko, secretarul părţii ruse a Comisiei de istorici care studiază problema Tezaurului: "Din păcate, partea rusă a Comisiei a pierdut majoritatea membrilor: doi au murit, doi sunt foarte în vârstă şi bolnavi. Nici nu avem de unde să completăm, pentru că avem o mare problemă: nu există specialişti care să cunoască istoria României".
Timp de 10 ani, comisia de istorici nu a reuşit să găsească documente care să facă referire explicită la Tezaur.
Victor Iscenko, secretarul părţii ruse a Comisiei de istorici care studiază problema Tezaurului: "La întrebarea cheie «Unde este Tezaurul?» nu am găsit niciun răspuns până acum, pentru că i s-au pierdut urmele".
Deocamdată, partea rusă nu poate să îşi desfăşoare activitatea. Academia rusă de ştiinţe, în cadrul căreia funcţionează comisia, se află într-un amplu proces de reorganizare.
Istoricii ruşi sunt însă optimişti.
Victor Iscenko: "Căutăm un consens cu partea română: ori că nu am rezolvat nimic, ori să mergem împreună înainte. Eu aşa văd luminiţa de la capătul tunelului. Nu cred că trebuie să mai aşteptăm cinci ani ca cineva să dezgroape Tezaurul de undeva şi să spună: Iată-l. Eu cred că Tezaurul nici nu mai există, fizic. Pentru noi este important să găsim acele documente care să ne indice unde ar fi putut fi dus Tezaurul, de cine a fost luat … pentru ca, într-un final, să punem capăt acestei epopei".

La rândul său, ministrul de externe al României a vorbit , în exclusivitate, la TVR, despre  recuperarea Tezaurului României.
”Există nişte dificultăţi obiective legate de restructurarea părţii ruse a comisiei bilaterale în ce priveşte problema tezaurului, a declarat șeful diplomației de la București.
Corlăţean a dat unele asigurări că de partea română nu va exista resemnare: ”În niciun caz nu ne luăm adio de la Tezaurul României. Pe 9 iulie, când am fost în vizită oficială la Moscova, am discutat cu omologul rus Serghei Lavrov necesitatea reluării activităţii comisiei bilaterale româno-ruse care studiază problemele care provin din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv chestiunea tezaurului. Şi am căzut de acord, politic, să reluăm activitatea acestei comisii, îngheţată de foarte mulţi ani.”
Ministrul de externe a spus și care vor fi următorii pași în acest sens: ”Acum trebuie să punem în practică această nouă sesiune, am transmis în toamna acestui an o serie de propuneri, aşteptăm pe canale diplomatice răspunsul. Este adevărat că am primit aceste informaţii de care aţi spus, există nişte dificultăţi obiective legate de restructurarea părţii ruse a comisiei bilaterale. Sunt, se pare, dificultăţi obiective, ceea ce nu înseamnă că partea română nu rămâne extrem de activă pe această temă.”
După cum a explicat Corlățean, ”de altfel, săptămâna trecută, noi, partea românească, ne-am reunit şi vă spun că vom face în continuare demersuri, această comisie se va reîntâlni, este o decizie politică luată la nivelul miniştrilor de Externe român şi rus. Iar în ceea ce priveşte partea română - este şi mai tânără şi mai încăpăţânată şi are energia necesară să rămână ferm angajată pe această direcţie.”
”Au fost cel puţin două momente în istoria anterioară în care s-au returnat părţii române piese din tezaur. Documente sunt şi în partea română, altfel ar fi mai greu de discutat. Cunoaştem o serie de argumente, noi le-avem pe ale noastre şi, odată ce-am stabilit un lucru la nivel politic, dorim să-l punem în practică şi asta o vom face”, a continuat ministrul.
Titus Corlățean a pledat pentru continuarea dialogului bilateral:”Este un subiect atât de important pentru noi, cu o valoare simbolistică specială pentru naţiunea română, am discutat acest lucru la Moscova şi ne-am pus de acord politic cu omologul rus. Este bine să dialogăm, pentru că dialogul fusese în suspensie în ultimii ani. Este bine să dialogăm şi pe temele unde avem poziţii apropiate, dar şi divergente, cum e această temă a tezarului, care pentru naţiunea română este o temă esenţială.”

Publicat Vineri, 22 noiembrie 2013
5199
 | 28
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
@08:08:36
+5
Ai dreptate iubi ! Multi soldati rusi ,daca nu cumva chiar sovietici ,au murit la 1877 in Moldova ,pe drumul ala de costisa ce duce la Vaslui ,cum moare cainele de drum lung si nu stiu cine de grija rusilor care au trecut la 1877 spre Bulgaria prin Dobrogea .
Publicat Sâmbătă, 23 noiembrie 2013
+Răspunde
De ce sa dea inapoi?
-9
Pai sa nu uitam, Rusia a ajutat enorm Romania in 1877, in 1917, cand multi soldati rusi au murit pe frontul din Moldova ca Romania sa nu piarda si restul tarii. Drept multumire, peste putin timp Romania a atacat militar Rusia ravasita de razboiul civil. A atacat-o si in WW II. E normal ca rusii sa fie reticenti acum..., orice ar fi,care are treaba cu romanii. ... Chestiile astea inca lipsesc din manualele de istorie romantata a neamului romanesc, asa-i?
Publicat Sâmbătă, 23 noiembrie 2013
+Răspunde
DRona
+7
Iarasi Romania etse furnika "paralizata" si elefantul( Rusia ) merge mai departe ............fredonand bine dispus ( cate furnici fraere am kalkat eu la viata mea ) :))))))))))))
Publicat Vineri, 22 noiembrie 2013
+Răspunde
Zemleache
+5
Marele pericol Basescu. Din schimbarea maczului tuturor comentatorilor politici se contureaza un mare pericol. Basescu, presedinte golan,( numai Ceausescu care fura geamantane in Gara de Nord , a mai avut un asemenea caracter, de golan) va fi preferat , de marii actori politici mondiali,la carma Romaniei si dupa 2014, ceea ce este o catastrofa pentru romani. Poate chiar din postura de prim- ministru, precum Putin.
Publicat Vineri, 22 noiembrie 2013
+Răspunde
Ali baba sau hotii
+14
Nu mai e nici aurul din londra . Intrebati l pe mugur itsacrescu . Prietenii stiu de ce. Nu se intreaba nimeni de ce nu mai pleaca asta? Pana si guv bancii angliei s a schimbat asta din '90 e pe scaun . Sa fie oare el cel mai influent om din Romanica ? Intrebari pt nea nelu cotrocelu base poanta si toata sleahta.
Publicat Vineri, 22 noiembrie 2013
+Răspunde
Taur Ruan Matak
+5
Despagubiri , in echivalent gaz/ Gazprom, cam 100 miliarde mc.
Publicat Vineri, 22 noiembrie 2013
+Răspunde
Valentina
+3
ce-i papat, papat ramane
Publicat Vineri, 22 noiembrie 2013
+Răspunde
escu
+9
Moș Ivan știe el ceva. Dacă pe timpul comunismului nu a putut fi adus, când se mai putea negocia, acum chiar că putem să spunem kanieț întregii chestiuni. Nu vom mai vedea nici o garboavă nici din tezaur nici contravaloare a sa. Ce nemții recunosc și ne dau vreun sfanț din datoria pe care o au la România? Și rușii și nemții, într-un singur glas prietenesc, spun niet.
Publicat Vineri, 22 noiembrie 2013
+Răspunde
idei pt 5
+6
depinde ce intelegi prin "lume"; nu e numai nordatlantica (practic, meditereaneeana iordanica) ; e si asiatica, si Sud Americana, si araba si turca , si ex-sovietica, si chiar ei insisi sunt parte din Lume....dar ce se vede si de pe Luna (la propiu) : sunt putere nucleara, uniti, patrioti, omogeni national , cultural, lingvistic, geografic, au relatii pragmatice cu celelalte puteri actuale sau in devenire, au continuitarte istorica pe acelasi teritoriu, pe care, desi Imperiu, au dus si Razboaie de Aparare din care au iesit INVINGATORI, au resurse (de toate felurile, inclusiv de inteligenta si sanatate) pt intervale de timp predictibile strategic si ei fac parte din cei ce gandesc lumea; vorba ceea : noi nu prevedem viitorul, il construim . Cu un efort de obiectivare, fata de ' ricani, chiar imi par niste domni. IQ100
Publicat Vineri, 22 noiembrie 2013
+Răspunde
GICA CONTRA
+9
"Davai ceas, davai palton !" Tupeisti rusii astia, cica nu mai gasesc documentele ! Mai lipsea doar sa ne spuna sa le cautam noi, ca sint in nu stiu ce camera, in acelasi sertar cu contractul Bechtel ! Asta pina cind nu s-o zborsi matrozu' national la ei, ia sa vezi cum scot rapid tezaurul ! Sau mai stii ? poate-l gaseste Chiorila, la ce "noroc" are parca vad ca-l descopera cind da prima brazda in Calarasi ...
Publicat Vineri, 22 noiembrie 2013
+Răspunde
Recomandate
Ludovic Orban s-a răsturnat cu mașina
Publicat acum 22 ore şi 39 minute
Fiecare atentat, o lege nouă!
Publicat acum 4 ore şi 33 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Profil de politician
4 articole/ Actualizat Marţi, 20 ianuarie 2015
alarm off
Securitatea cibernetică
7 articole/ Actualizat Miercuri, 21 ianuarie 2015
alarm off
Francul elvețian
11 articole/ Actualizat Vineri, 23 ianuarie 2015
alarm off
Atentat la Paris
67 articole/ Actualizat Luni, 19 ianuarie 2015
Dumitru Constantin

Potrivit tradiţiei, imediat după ce „Midterms elections” (alegerile legislative de la jumătatea mandatului prezidenţial - n.n.) şi-au desemnat câştigătorii, în noiembrie 2014, jocurile pentru desemnarea candidaţilor pentru preşedinţie se înteţesc şi devin tot mai vizibile.

Dumitru ConstantinPublicat acum 15 ore şi 13 minute