Un judecător din Sfântu Gheorghe „taie şi spânzură” prin pădurile din Carpaţi

Reţeta îmbogăţirii peste noapte

Beneficiind de o sentinţă dată de preşedintele Tribunalului Covasna, Ordog Lorand Andras, şi de lipsa de acţiune a unor autorităţi din judeţul Buzău, Ceteraş Gheorghe, un cetăţean din judeţul Buzău, a devenit peste noapte proprietarul a peste 12.000 ha de pădure în cele două judeţe.

Cele aproximativ 12 mii hectare de pădure au aparţinut până în anul 1948, când a fost naţionalizată, „Societăţii Ardelene pentru Industrie Forestieră Comandău”, al cărei patrimoniu s-a dat peste cap să-l recupereze Poenaru Gheorghe, un pensionar din Bucureşti al cărui tată deţinuse 9% din acţiunile societăţii.

Pentru a-şi creşte şansele de a obţine prin justiţie întreg patrimoniul societăţii desfiinţate în 1948, Poenaru Gheorghe a înfiinţat chiar şi o firmă cu un nume asemănător – S.C. „Forestiera Ardeleană” S.R.L., dar comisiile locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din Zagon (judeţul Covasna) şi din Gura Teghii (judeţul Buzău) au sesizat neregulile şi au propus comisiilor judeţene de profil invalidarea cererilor de reconstituire depuse de către Poenaru Gheorghe.

Hotărârile comisiilor judeţene au fost atacate în instanţă, atât fondul, cât şi recursul fiind respinse de către instanţele covăsnene şi buzoiene, reţinându-se faptul că S.C. „Forestiera Ardeleană” S.R.L. nu este continuatoarea societăţii iniţiale (lucru, de altfel, evident pentru oricine), iar procentul de 9% deţinut de tatăl lui Poenaru Gheorghe nu poate justifica pretenţia asupra întregului patrimoniu al „Societăţii Ardelene pentru Industrie Forestieră Comandău”.

În 2011, Poenaru Gheorghe a înstrăinat către Ceteraş Gheorghe drepturile litigioase ale S.C. „Forestiera Ardeleană” SRL în schimbul a 160.000 euro şi – ca prin minune – s-a schimbat şi norocul acestei firme în justiţie, societatea primind câştig de cauză în judeţul Buzău, prin sentinţa nr. 706/12.04.2011, Judecătoria Pătârlagele dispunând reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5.132,29 ha pădure. La câteva zile după ce Ceteraş Gheorghe a primit de la Prefectura Buzău certificatul de împroprietărire, acesta a şi vândut terenurile câştigate la un preţ de 20 de milioane de euro unei firme germane.

În judeţul Covasna, Ceteraş Gheorghe a pierdut bătălia la Judecătoria Târgu Secuiesc – unde solicita (în dosarul nr. 1895/322/2011) reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 5.757 ha de pe raza judeţului Covasna, sub pretextul logic că SC „Ardeleana Forestieră” SRL nu avea calitate procesual activă (adică identitatea de denumire, patrimoniul, obiectul de activitate, forma de organizare nu sunt comune cu societatea iniţială). Ceteraş Gheorghe a atacat sentinţa Judecătoriei Târgu Secuiesc la Tribunalul Covasna, unde Ordog Lorand Andras – acelaşi judecător care a restituit şi cele 43.000 (!!!) de hectare de pădure unui descendent de gradul 5 al familiei Ghika [vezi Transilvania furată (III)] -, preşedintele acestei instanţe, a obligat Comisia Judeţeană Covasna pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin Decizia Civilă nr. 536/R/2012 să reconstituie în favoarea cesionarului Ceteraş Gheorghe suprafaţa de 5.666 ha pădure.

Nume de cod – Ordog Lorand Andras

Orăşteanu Nicolae a fost şi el unul dintre judecătorii care au dat decizia în dosar.

Iată dialogul dintre judecător şi jurnalistul de investigaţii Alex Dima:

„Am decis acest lucru, întrucât am stabilit că Societatea Forestiera Ardeleană SRL este continuatoarea în drepturi a Societăţii Ardeleana pentru Industrie Forestieră din anul 1927. O atare concluzie am tras-o ca urmare a celor stabilite prin sentinţa 5…din 12/04/2011 a Judecătoriei Pătârlagele, irevocabilă prin nerecurare, această instanţă stabilind cu putere de lucru judecat că SC Forestiera Ardeleană este o formă asociativă echivalentă cu cea iniţală…

Dvs. v-aţi bazat pe decizia de la Pătârlagele?

Da. Am primit acea sentinţă devenită irevocabilă ca fiind una intrată în puterea lucrului judecat care nu poate fi ignorată de către o altă instanţă. Cu alte cuvinte, noi nu puteam pune în discuţie ceea ce a decis altă instanţă.

Dacă era greşită cea de la Pătârlagele?

Deci, hotărârea se prezumă că exprimă adevărul. E o prezumţie absolută că exprimă adevărul. Înţelegeţi? Deci eu nu pot să contrazic un alt judecător câtă vreme hotărârea lui este irevocabilă. Dacă el a stabilit că societatea este continuatoarea celei de faţă în condiţiile în care judecătorul şi-a manifestat… în condiţiile în care a studiat statul, actul constitutiv…

Dvs. le-aţi mai studiat?

Actul constitutiv? Evident, că erau depuse la dosar, erau depuse, da, da…

Şi rezulta acelaşi lucru?

Păi, nu prea rezulta acelaşi lucru. Nu prea rezulta acelaşi lucru. Însă… nu puteam să ignor o hotărâre de principiu irevocabilă. Pentru că e un principiu de drept care spune că ceea ce s-a judecat în mod irevocabil exprimă adevărul. Deci eu n-aş fi putut să contrazic.

Dar dacă stabileaţi că nu e moştenitor, ce s-ar fi întâmplat?

N-aş fi putut. Nu mă lasă logica juridică.

Vă întrebam pentru că a mai fost dată o decizie în luna mai la Târgul Secuiesc în care ei zic că nu sunt… le-a respins.

Nu. Este vorba de decizia Tribunalului Târgul Secuiesc pe care Tribunalul Covasna a recurat-o şi pe care Tribunalul Covasna a modificat-o şi a produs decizia.

Asta vă întreb. Nu puteaţi să o luaţi pe cea de la Târgul Secuiesc drept exemplu?

Păi, Judecătoaria Târgul Secuiesc a spus că societatea… Judecătoria Târgul Secuiesc şi-a axat motivarea pe faptul că societatea Forestiera Ardeleană nu poate să ceară retrocedarea unor suprafeţe forestiere, întrucât persoanele juridice nu sunt susceptibile de a dobândi pe cale de retrocedare. Deci Judecătoria Târgul Secuiesc a spus că doar persoanele fizice pot să recapete pădurea, persoanele juridice, nu. Noi am demonstrat acest lucru că şi persoanele juridice au posibilitatea să solicte retrocedarea.

Şi noi am considerat că hotărârea Pătârlagele fiind irevocabilă, o hotărâre prin care se constată continuare. Este irevocabilă prin nerecurare. Dacă dvs. vă puneţi în locul meu acum … mie mi se pare puţin ilogic. Pentru că ei au pornit de la 9 la sută, să zicem că aveau dreptul la 9 la sută, dar primesc sută la sută… Există o hotărâre judecătorească care îi face continuatori exclusivi.

Însă eu nu eram instanţă de control pentru Judecătoria Pătârlagele.

Bun. Şi în condiţiile astea nu puteaţi să daţi o decizie dreaptă şi adevărată?

Acuma cum să vă spun? Dreaptă şi adevărată care să înfrângă… aş fi trebuit să nesocotesc puterea de lucru judecat. Ăsta e sistemul de drept care se bazează pe puterea şi autoritatea de lucru judecat. Noi facem parte din marea famile romano-germanică.

Vă întreb altceva. Dacă intra din prima la dvs., dacă nu ajungea la Pătârlagele?

Eu nu cred că aş fi dat aceeaşi soluţie ca la Pătârlagele. Nu pot spune ce aş fi făcut… dar aşa cum spuneţi şi dvs. Dacă cineva are 9 la sută dintr-o societate şi acţionarii care au 9 la sută reînfiinţează o altă societate… e ilogic să primească sută la sută. Atunci nu vă pot spune, adică… ce vă zic… nu cred că aş… nu cred că trebuie să fii mare jurist să îţi dai seama că 9 la sută nu e egal cu sută la sută. Nu? Pentru asta… sunt ţinut şi nu numai eu… de puterea lucrului judecat.”

De-a râsu-plânsu!

Decizia instanţei supreme din Covasna este în mod clar contrară raţionamentului juridic, cu atât mai mult cu cât Ordog Lorand-Andras a respins în anul 2008 – relativ la începutul carierei – ca nefondat primul recurs al petenţilor (înaintea preluării drepturilor litigioase de către Ceteraş Gheorghe), în Decizia civilă nr. 66/R/2008 reţinând faptul că „Societatea Ardeleană pentru Industrie Forestieră” a fost naţionalizată iar bunurile din patrimoniul său au fost preluate de stat, excedând din acest punct de vedere domeniul de aplicare al Legii nr. 1/2000.

Cum este posibil ca, în decurs de câţiva ani, Ordog Lorand-Andras să-şi schimbe cu 180 de grade punctul de vedere într-un dosar care numai lipsit de importanţă nu este, asta dacă ne gândim numai la prejudiciile aduse statului român, care a fost văduvit astfel de peste 5.000 ha de pădure situate într-unul dintre cele mai avantajoase amplasamente din ţară?

Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că, după ce Ordog Lorand-Andras a dispus reconstituirea pădurilor din judeţul Covasna, Ceteraş Gheorghe a vândut, în data de 01.03.2013, terenurile obţinute unei firme cu capital german – „Prokon Hit Timber” SRL din Sibiu, cu punct de lucru şi în Ceahlău – în schimbul sumei de 24 milioane euro. Prokon mai cumpărase şi o parte din pădurile familiei Ghika, cu 18 milioane de euro, actul de vânzare-cumpărare fiind legalizat – coincidenţă? – la notariatul Ioanei Tăriceanu, fosta soţie a premierului Tăriceanu. Suma plătită? 100.000 de euro, după cum ne anunţă bunaziuaiasi.ro.

Aşadar, cetăţeanul Ceteraş Gheorghe a realizat un profit de 23.840.000 euro (valorificând terenurile obţinute prin justiţie la un preţ de 275 de ori mai mare faţă de preţul drepturilor litigioase) în mai puţin de 2 ani, asta dacă luăm în calcul doar beneficiile realizate în urma vânzării pădurilor din judeţul Covasna.

Va urma!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Marcel Barbatei 218 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.