În urmă cu exact un an, Comisia Europeană condusă de Jose Manuel Barroso propunea crearea unui mecanism pentru protejarea statului de drept în toate statele membre UE. Era vorba despre un sistem inspirat în bună măsură din Mecanismul de Cooperare și Verificare, instituit pentru doar două state ale Uniunii – România și Bulgaria.
Miezul propunerii Comisiei Barroso era utilizarea articolului 7 al Tratatului UE – cel care prevede suspendarea dreptului de vot în Consiliul European pentru statul membru UE care încalcă constant prevederile legislației europene. La momentul respectiv, principalul stat vizat de o asemenea posibilă măsură era Ungaria condusă de guvernul Viktor Orban, iar principala promotoare a noului MCV paneuropean era comisarul pentru Justiție Viviane Reding – o măsură aplicată doar împotriva Austriei, după cooptarea la guvernare a partidului de extremă dreapta condus de Jorg Heider, la inceputul anilor 2000.
Propunerea acestui MCV mascat este mai veche, din 2013, și aparține Germaniei, Finlandei, Olandei (state care s-au opus constant aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen) și Danemarcei. Esența propunerii pleacă de la ideea că aderarea, în 2013, a Croației fără constrângerile impuse de un MCV ar putea stârni nemulțumiri la Sofia și la București, vociferări care ar putea fi controlate tocmai prin impunerea, de formă, a unui sistem de monitorizare pentru toate statele membre UE.
De toate aceste demersuri atât de insistente în urmă cu doi ani s-a ales praful. La un an de la ultima propunere a Comisiei, capitalele statelor membre au arătat limpede că se opun monitorizării de la Bruxelles. În cadrul Consiliului UE din decembrie 2014, statele membre au decis ca nu va exista un mecanism comun european, iar violarea principiilor statului de drept nu va face decât obiectul unei monitorizări anuale a Consiliului Afaceri Generale (care reunește miniștrii de Externe). Și nu numai Consiliul UE s-a opus acestui mecanism, ci însăși noua Comisie Europeana condusă de Jean-Claude Juncker. Prim-vicepreședintele Comisiei, olandezul Frans Timmermans, susține că ”experiența a arătat că nu avem nevoie de noi mecanisme de monitorizare, ci de îmbunătățirea capacității UE de a interveni în anumite tipuri de situații și crize legate de statul de drept”.
În mod paradoxal, singura instituție europeană care mai susține propunerea unui MCV paneuropean, cu cedarea a și mai multă suveranitate de către statele membre, este Parlamentul European, singura institutie legitimata democratic a UE. Însă opiniile sunt împărțite, atât timp cât eurodeputați britanici din partidul lui Nigel Farage susțin că ”UE nu are ce să-i învețe pe englezi despre democrație, drepturi fundamentale și statul de drept”, iar deputați greci din SYRIZA susțin că țara lor a devenit o colonie îndatorată, că UE este cea care pune în pericol valorile democratice și că ”atunci când comisarul Katainen spune cu nerușinare că nu se va schimba politica față de Grecia, UE devine o dictatură”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.