Un membru CSM le arată ușa pușcăriei tuturor celor care „îndrăznesc” să-i critice pe procurori

România nu are în aceste zile un ministru plin la Justiție deoarece Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a sinchisit să se întrunească mai devreme ca să ia act de demisia Monei Pivniceru pentru ca aceasta să fie numită în funcție. România nu are răspunsuri clare de la același Consiliul Superior al Magistraturii vizavi de descinderile procurorilor din satele românești, fără precedent, care au speriat atâția oameni. România are însă parte de multă, multă SFIDARE din partea aceluiași Consiliu Superior al Magistraturii, instituție a statului plătită din banii românilor. Consiliul Superior al Magistraturii îl sfidează pe președintele în exercițiu al României (nu cum îl cheamă contează) atunci când acesta cere să li se dea românilor răspunsuri vizavi de ceea ce se întâmplă cu descinderile procurorilor în satele românești. Și, în general sfidează pe oricine care „îndrăznește” să creadă și să spună că procurorii și judecătorii nu sunt dumnezei. Un magistrat, membru al CSM, vede acum la închisoare libertatea de exprimare.

Ce scrie judecătorul Cristi Danileţ, membru CSM, pe blogul său

„Constat ca in ultimele zile se fac diverse afirmaţii cu privire la procurori şi la anchetele lor. Desigur, vorbesc de referendumul recent desfăşurat. Mai constat că unii aşa zişi analişti/comentatori instigă la revolte publice împotriva magistraţilor. Şi mai constat că unii oameni, cercetaţi sau nu, se opun cu violenţă verbală sau fizică la desfăşurarea activităţilor ce ţin de ancheta penală.

Tuturor acestora le spun să citească cu atenţie următorul articol din Codul Penal introdus în legislaţia noastră în anul 2008:

ART. 272 ind.1 – Sfidarea organelor judiciare Întrebuinţarea de cuvinte insultătoare ori gesturi obscene sau ameninţătoare la adresa integrităţii fizice a unui judecător, a unui procuror sau a unui organ de cercetare penală, de către o persoană care participă sau asistă la o procedură care se desfăşoară în faţa instanţei sau a organului de urmărire penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează întrebuinţarea de cuvinte insultătoare ori gesturi obscene sau ameninţătoare în mod nemijlocit la adresa integrităţii fizice a unui judecător, a unui procuror sau a unui organ de cercetare penală, poliţist sau jandarm, pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiei.

ART. 25 – Instigatorul Instigator este persoana care, cu intenţie, determină pe o altă persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală.

ART. 26 – Complicele Complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

ART. 27 – Pedeapsa în caz de participaţie Instigatorul şi complicele la o faptă prevăzută de legea penală săvârşită cu intenţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor”.

Ce se face că nu vede Danileț. Ce a primit președintele în exercițiu al României de la CSM în loc de răspunsuri pentru români

„COMUNICAT de PRESĂ

Privind sesizarea Inspecţiei Judiciare în legătură cu afirmaţiile publice recente, ale preşedintelui interimar, preşedintelui onorific al PSD şi primului ministru, de natură să afecteze independenţa justiţiei

Astăzi, 16 august 2012, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară (http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/16_08_2012__50936_ro.doc ) în vederea dispunerii şi efectuării de verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afirmaţiile publice de dată recentă ale domnului Crin Antonescu – preşedinte interimar al României, ale domnului Ion Iliescu – preşedinte onorific al Partidului Social Democrat, precum şi ale domnului Victor Ponta, prim ministru al României.

Sesizarea Inspecţiei Judiciare vizează, în special, intervenţiile publice ale acestora în calitate de reprezentant la vârf a autorităţii de stat – în cazurile domnilor Crin Antonescu şi Victor Ponta şi de lider politic cu influenţă şi aderenţă în rândul societăţii – în cazul domnului Ion Iliescu, prin susţineri şi declaraţii nepermise într-un stat democratic şi cu ignorarea profundă a principiilor constituţionale ale separaţiei puterilor în stat.

Elemente din discursul public al acestora prezintă un potenţialul de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului, fără precedent în istoria post-decembristă a României.

Conducerea CSM a hotarât sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării de verificări în ceea ce priveşte posibila afectare a independenţei justiţiei şi a principiilor statului de drept, ca urmare a declaraţiilor acestora care vizează cercetările penale efectuate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modalitatea de organizare şi desfăşurare a referendumului din data de 29 iulie 2012.
PREŞEDINTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII”

De ce a fost reclamat la inspecția judiciară președintele în exercițiu al țării. Declarațiile „incriminatoare” făcute de acesta

„Subiectul declaraţiilor mele de astăzi (15 august, Palatul Cotroceni – nr). este unul legat de ceea ce, în ultimele zile, a devenit o preocupare publică în România, şi anume valul de anchete, anchetele în masă, aş putea spune, aşa cum ne apar ele, pe care Parchetul General, procurori ai Parchetului General sau ai Departamentului Naţional Anticorupţie îl desfăşoară într-un mare număr de localităţi din ţară, asupra unui mare număr de primari, de cetăţeni, de oameni care au fost preşedinţi ai secţiilor de votare la recentul referendum. Şi aş vrea, din capul locului, să preciziez, că ceea ce declar acum şi preocuparea mea în legătură cu acest subiect ţine de atribuţiile şi obligaţiile prevăzute expres în articolul 80 al Constituţiei, la alineatul 2, unde se spune că „preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”.

Există sentimentul exprimat de mulţi dintre aceşti cetăţeni, exprimat de mulţi oameni din societatea civilă, de jurnalişti, de comentatori, că este o anchetă fără precedent cu un scop politic şi care are în vedere mai ales pe cei care s-au prezentat la vot la acest referendum. Vreau să fie foarte limpede că eu nu formulez niciun fel de acuzaţie la adresa Parchetului General şi măsurilor pe care acesta le întreprinde. Vreau, de asemenea, să fie foarte clar, că nici eu şi nimeni altcineva nu împiedicăm în vreun fel desfăşurarea acestor cercetări.

Având în vedere, însă, amploarea lor, având în vedere modalităţile fără precedent – pentru că, cel puţin din cât cunoaştem istoria României, de la colectivizarea forţată din anii 50, un asemenea desant de procurori, din poartă în poartă, în satele româneşti nu s-a mai cunoscut – având în vedere faptul că acelaşi Parchet, cu aceiaşi conducători, cu prilejul altor alegeri, altor plângeri formulate în legătură cu posibile fraude electorale, nu a acţionat aproape deloc, nicidecum în asemenea proporţii, cred că este necesar şi cer pe această cale procurorului general al Republicii să ofere explicaţii publice în legătură cu natura, cu mijloacele şi cu scopul acestor cercetări.

Eu nu am îndoieli ca toţi procurorii care fac aceste cercetări, în aceste zile, au o acoperire legală. Nu ştiu în ce măsură, ceea ce mulţi dintre noi, care nu suntem jurişti, ştiam că, de exemplu, mărturia cu jurământ, cu Sfânta Scriptură se depune în faţa instanţei judecătoreşti, s-a modificat şi se depune şi în faţa procurorilor. Este o chestiune asupra căreia şi sunt chestiuni asupra cărora cred că şeful acestei instanţe, Parchetul General, are datoria să lămurească opinia publică. De ce? Pentru că altfel poate să existe şi să se extindă sentimentul că Parchetul acţionează în scop politic, că Parchetul este preocupat de locurile în care oamenii s-au prezentat la vot, că există pericolul ca drepturi constituţionale fundamentale, cum este dreptul de vot sau secretul votului, dacă, într-adevăr, conform mărturiilor publice ale unor oameni, au fost întrebaţi şi ce au votat, să se extindă, cum spuneam, şi acesta este un lucru inacceptabil. Este inacceptabil în sensul în care afectează drepturi cetăţeneşti fundamentale şi este inacceptabil în măsura în care, evident, efectul său social poate să fie acela al unei descurajări a cetăţenilor de a mai participa pe viitor la diferite tipuri de scrutin. În sensul acesta, ar fi un act cu consecinţe antidemocratice şi el ar fi deosebit de grav.

Cer, aşadar, încă o dată, Procurorului General de urgenţă să ofere explicaţii publice, să comunice în legătură cu natura, cu mijloacele, cu scopul acestor cercetări. Fac acest lucru în calitate de preşedinte care, chiar dacă interimar, am nişte obligaţii. Acesta este motivul pentru care Constituţia prevede, în cazul suspendării Preşedintelui ales, Preşedintelui titular, existenţa şi funcţionarea unui Preşedinte interimar, pentru că Preşedintele titular sau interimar are nişte obligaţii faţă de societate şi faţă de cetăţeni, pe care cineva, fie şi temporar, trebuie să le îndeplinească. Şi aşa cum v-am citit din articolul 80, este de datoria mea să cer aceste explicaţii.

De asemenea, îi cer public doamnei Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii să convoace, pentru că domnia sa are dreptul, nu eu, să convoace o şedinţă a acestui for, a Consiliului Superior al Magistraturii, în care să discutăm şi să ne lămurim asupra acestor aspecte, prilej cu care, de altfel, s-ar putea discuta şi asupra situaţiei în care să avem un răspuns sau altul pentru a putea avea un ministru stabil la Justiţie, pentru că suntem de acord, cred, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, în primul rând, că ţara are nevoie, Guvernul are nevoie de un ministru stabil la Justiţie şi că acest lucru e bine să se întâmple, cu respectarea Constituţiei şi legilor, cât mai repede.

De asemenea, îi cer domnului prim-ministru, Victor Ponta, ministru interimar, în acest moment, al Justiţiei, să sprijine şi domnia sa, cu autoritatea pe care i-o conferă Constituţia şi legile, acest demers de clarificare. Am văzut o declaraţie a domnului Prim-ministru cu care, cu toată părerea de rău, nu pot fi de acord, în care domnia sa îi cere cetăţeanului Traian Băsescu să nu mai terorizeze cetăţenii României. Sper că e doar o vorbă de polemică politică şi nu o vorbă de ministru al Justiţiei, pentru că dacă cineva terorizează vreun cetăţean al României, trebuie de îndată luate măsurile pentru ca el să fie împiedicat să o facă, iar dacă nu – şi unii cetăţeni ai României au probleme – atunci autorităţile statului, ministrul Justiţiei, de exemplu, şi nu domnul Traian Băsescu sunt cei îndrituiţi şi obligaţi să ia măsuri.

Am auzit discuţii publice despre nevoia de a convoca, în faţa acestei situaţii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi aş vrea să folosesc acest prilej ca să clarificăm nişte lucruri, în conformitate cu Constituţia. Înţeleg foarte bine îngrijorarea unor oameni, a unei bune părţi din opinia publică, faţă de cele ce se petrec şi, de aceea, am şi solicitat aceste lucruri Procurorului General, Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului Justiţiei. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, însă, altceva, şi Art 119 din Constituţie ne spune foarte clar – permiteţi-mi să-i dau citire, ca să ne lămurim, pentru acum şi pentru altă dată: „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează, unitar, activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau restabilire a păcii”. Oricâte semne de întrebare ar putea exista şi există în legătură cu acţiunile Parchetului, nu cred că putem vorbi, în acest caz, nici de apărare, nici de siguranţă naţională şi nici de acţiuni de restabilire a păcii.

Aştept răspuns la aceste solicitări publice, care, încă o dată, nu înseamnă, niciun fel, nici îngrădirea independenţei Justiţiei, nici vreo presiune de vreun fel asupra Parchetului General. Şi eu, ca Preşedinte interimar, şi Parchetul General, şi procurorii Parchetului General, prin Constituţie, avem o obligaţie comună – şi daţi-mi voie să citez ultimul text constituţional, care vizează activitatea Ministerului Public, articolul 131 spune: „în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”. În momentul în care există îngrijorări publice în legătură cu faptul că drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor sunt afectate de anumite acţiuni ale procurorilor, atunci e datoria, în primul rând, a Parchetului să comunice societăţii, să explice ce şi de ce face, să explice cum face, pentru că încrederea în instituţii este fundamentală, într-o democraţie. Iar faptul că eu am făcut apel şi la ministrul Justiţiei este unul bazat, la rândul lui, pe un text constituţional fundamental, în legătură cu care vreau să înţelegem foarte bine ce semnifică.

Articolul 132 din Constituţie ne spune foarte clar: „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei”. Ce înseamnă asta? Înseamnă nu că Parchetul este subordonat ministrului sau cuiva, înseamnă nu că autonomia, independenţa Parchetului General este limitată de cineva, dar înseamnă că ministrul Justiţiei, ca autoritate publică, are, aşa cum are şi Preşedintele României, aşa cum are şi Primul-ministru, aşa cum are şi Consiliul Superior al Magistraturii, o responsabilitate în raport cu toate acţiunile şi efectul lor social, inclusiv ale Parchetului General, care este independent, categoric, dar care, la fel de categoric, nu e stat în stat”, a spus Crin Antonescu de la Palatul Cotroceni.

Asta a spus Antonescu. Iar a doua zi (nicio zi mai târziu) CSM a găsit de cuviinţă să sesizeze Inspecţia judiciară şi în cazul lui.

Ministrul propus la Justiție așteaptă de două săptămâni o întrunire a Consiliului

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va lua în discuţie abia miercuri, 22 august, demisia înaintată de judecătoarea Mona Pivniceru din funcţia de membru al Consiliului, pentru a deveni ministru al Justiției. Asta în condițiile în care Mona Pivniceru și-a dat demisia pe… 8 august.

Apel ignorat

Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România au solicitat acum cinci zile Consiliului Superior al Magistraturii să acţioneze cu celeritate în rezolvarea aspectelor procedurale prealabile numirii Monei Pivniceru în funcţia de ministru al Justiţiei, fiind pentru prima oară în istoria postdecembristă când pentru această înaltă funcţie este propus un judecător de carieră.

Nimic nu i-a clintit însă pe stimabilii de la CSM, care au decis să se întrunească abia pe 22 august, a doua zi după ce Curtea Constituțională se pronunță în cazul lui Băsescu. 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Marieta Visan 267 Articole
Autor

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.