Un Muzeu Guggenheim Helsinki?

După Guggenheim Bilbao, deschis în 1997, şi Guggenheim din Abu Dhabi, în curs de realizare, Helsinki va avea un Muzeu Guggenheim. Ideea a fost acceptată încă din 2011, iar concursul pentru atribuirea proiectului a fost lansat în 2014.

La competiţie au participat peste 1.700 de arhitecţi din întreaga lume. Juriul a declarat în vara acestui an câştigătorul: Agenţia franco-japoneză Moreau Kusunoki, ai cărei tineri arhitecţi, Nicolas Moreau şi Hiroko Kusunoki, aparţinând liniei “green”, au propus proiectul Art in the City.

Deşi foarte tineri, cei doi arhitecţi nu sunt chiar necunoscuţi. Nicolas Moreau şi-a căpătat experienţa în Japonia, alături de arhitecţi de renume, ca Sanaa (Pritzker 2010) şi Kengo Kuma, în timp ce Hiroko Kusunoki a lucrat alături de Shigeru Ban (Pritzker 2014). Amândoi au colaborat cu Kengo Kuma la realizarea Frac din Marsilia şi au câştigat concursul pentru amenajarea Pieţei din faţa Tribunalului din Paris.

A fost prima dată când Fundaţia Guggenheim, al cărei muzeu celebru rămâne cel din Bilbao, construit de Frank Gehry, a lansat un concurs internaţional pentru un asemenea edificiu.

Realizarea viitorului Muzeu Guggenheim Helsinki este una dintre marile competiţii arhitecturale ale momentului. Imensul sit avut în vedere ar trebui să schimbe fizionomia capitalei finlandeze, dându-i o nouă identitate. Lucru care a deranjat destul de mulţi locuitori.

Proiectul a fost controversat încă din 2011. Dincolo de costurile construcţiei, 20 de milioane de euro trebuie date Fundaţiei Guggenheim, iar unii politicieni au considerat că suma ar putea fi cheltuită mai bine.

La sfârşitul anului 2012, cotidianul Helsingin Sanomat a realizat un sondaj de opinie care a arătat că trei sferturi dintre locuitorii oraşului se opuneau proiectului.

Partizanii proiectului au arătat însă că, prin construirea unui Muzeu Guggenheim, Finlanda îşi va crea propriul brand cultural.

Gândită ca o succesiune de pavilioane rectangulare negre, cu acoperişuri curbate, viitoarea construcţie va fi surmontată de un turn-far, sediu al unui restaurant panoramic cu o vedere de nedescris asupra Mării Baltice. Diferitele unităţi ale clădirii vor fi legate între ele prin grădini-patio, organizate în jurul unei străzi interioare.

Proiectul a fost reţinut mai ales pentru grija lui faţă de grila urbană a oraşului Helsinki şi pentru principiul conexiunii între pavilioane, “care permite întâlnirea între artă şi societate şi trecerea de la o galerie la alta fără întreruperi”. Juriul a apreciat în mod special strada acoperită care se poate lărgi sau strâmta în funcţie de interacţiunea cu diferitele pavilioane. De asemenea, a estimat că proiectul respectă situl şi cadrul lui, creând un campus fragmentat de pavilioane.

Cuvintele de ordine ale proiectului sunt deschidere şi transparenţă, scara umană. Este, în acelaşi timp, după cum afirmă arhitecţii, o modalitate de a lega oraşul şi muzeul între ele.

Cu o suprafaţă de 13.000 de metri pătraţi, dintre care 4.000 rezervaţi expoziţiilor, muzeul ar urma să coste 130 de milioane de euro. El va adăposti arta din secolul al XVII-lea până în zilele noastre, cu un accent special pe creaţia nordică şi pe arhitectură.

Muzeul, a cărui dată de inaugurare nu a fost încă fixată, este situat în partea de sud a oraşului Helsinki, în cartierul portului, foarte aproape de centrul istoric, la doi paşi de Palatul Prezidenţial.

Arhitecţii Nicolas Moreau şi Hiroko Kusunoki au făcut o cercetare privind materialele şi reactualizarea tehnicilor tradiţionale, considerând că acest proiect este “o şansă de a ieşi din încorsetările impuse de reglementările industriale, un act estetic şi militant”.

Muzeul trebuie să fie, în concepţia arhitecţilor lui, unul deschis şi democratic. Din acest motiv au propus sistemul fragmentat în pavilioane care permite deschideri către oraş, port şi parc.

Se poate intra în muzeu printre aceste volume. Vizitatorul se poate plimba liber. Ideea unui muzeu deschis explică şi diversele “spaţii funcţionale”: cafenea, butic, spaţii pentru ateliere, un terminal al feriboatului, care sunt toate orientate către mare, spre deosebire de sălile de expoziţie, care trebuie să răspundă criteriilor climatice foarte stricte şi nu sunt deschise către exterior.

Faţadele sunt realizate în tehnica lemnului “ars”, după o veche tehnică japoneză, care se înscrie şi în tradiţia finlandeză, fiind un principiu vechi, folosit în Laponia, menit să mărească rezistenţa lemnului la apă, la foc, la insecte… Alături de lemn, un loc important îl va avea sticla, de asemenea un material fabricat pe scară scară largă în Finlanda. Din punct de vedere estetic, lemnul poate fi prelucrat pentru a căpăta reflexe argintii, iar folosirea lui este o punte între industria locală şi un proiect de anvergură.

Şarpanta va fi de asemenea din lemn, ţinând cont de bogăţia acestui material în Finlanda. În plus, alegerea acestui material este şi ecologică.

Arhitecţii au fost încântaţi că Muzeul din Helsinki va participa la promovarea unei tehnici ancestrale, ecologice şi durabile. “Într-un mod poetic şi pozitiv, aceasta aminteşte şi imaginea pădurii care se regenerează după un incendiu, poate imaginea planetei noastre pe care sperăm să veden eco-sistemele regenerându-se în anii care vin”.

“Cred că proiectul respectă grila străzii, moştenirea lemnului care este cumva coloana vertebrală a Finlandei. Există o relaţie intimă cu marea, cealaltă latură a naturii finlandeze”, a afirmat Richard Armstrong, directorul Fundaţiei Guggenheim.

Iar Mark Wigley, profesor şi decan emerit al Graduate School of Architecture, a adăugat: “Arată de parcă ar fi exista deja aici şi cred că este cu adevărat interesant să realizezi un proiect care pare să aparţină Finlandei şi care este, în acelaşi timp, ceva nou”.

Construirea muzeului nu este totuşi sigură. Consiliul Municipal din Helsinkia autorizat concursul de arhitectură, dar realizarea depinde de fondurile private strânse de Fundaţia Guggenheim pentru susţinerea proiectului.

Potrivit lui Ari Lahti, s-a strâns deja, în şase luni, mai mult de o treime din fondurile necesare. “Sunt încrezător că vom reuşi să strângem 30 de milioane de dolari până la momentul demarării construcţiei”.

Până atunci, proiectul Muzeului Guggenheim Helsinki atrage aprecieri entuziaste ale specialiştilor şi ale multor finlandezi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.