Ordinea de zi a Camerei Deputaţilor din zilele de luni 24 şi marţi 25 octombrie 2011 cuprinde, în procedură de urgenţă şi ca prioritate legislativă, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996. Proiectul, adoptat de Senat la 8 septembrie 2010 este însoţit de un raport al Comisiei pentru Cultură, distribuit la 18 octombrie 2011. Camera Deputaţilor este cameră decizională. Desigur, orice lege cunoaşte, în timp, completări sau modificări.
Atrage în mod deosebit atenţia propunerea de modificare a articolului 19. Modificarea se referă la „Documentele preluate în mod abuziv de la cultele religioase” potrivit Decretelor 153/1950, 472/1971 şi 206/1974.
Articolul 19 se completează prin proiectul amintit cu două noi aliniate, numerotate 191 şi 192 care prevăd:
– „Retrocedarea în natură a fondurilor arhivistice preluate în mod abuziv de la cultele religioase”; retrocedarea se va efectua în termen de un an de la aprobarea cererii;
Retrocedarea „se realizează numai după executarea unui microfilm pentru fiecare document ce urmează a fi predat, care va rămâne în administrarea Arhivelor Naţionale ale României”.
Pe cale de consecinţă, Arhivele Naţionale ale României rămân cu microfilme care se vor efectua sau nu. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale ridică o întrebare esenţială:
De ce nu se dau celor interesaţi microfilmele respective şi de ce nu se păstrează originalele, în continuare, la Arhivele Naţionale?
Adoptarea proiectului de lege în formularea actuală are o consecinţă negativă de primă însemnătate şi anume: Parlamentul României va adopta o lege care instituie principiul dezmembrării Arhivelor Naţionale.
Astăzi se invocă „confiscarea abuzivă”, mâine se vor găsi cu siguranţă alte „motive” de desfacere a Arhivei.
Care stat european legiferează prin parlamentul său principiul dezmembrării arhivelor proprii, indiferent de modalităţile prin care acestea s-au constituit de-a lungul vremilor? Ce ţară îşi împrăştie arhivele în cele patru zări? Un exemplu asemănător nu găsim în Europa probabil nici pe alte continente.
Desfacerea Arhivelor Naţionale printr-o lege votată în Parlament se adaugă şi altor „iniţiative”, vehiculate cu insistenţă în ultimii doi ani de oficialităţi. Anume:
a) Desfiinţarea judeţelor care echivalează cu ştergerea istoriei naţionale. Fiecare denumire a celor 41 de judeţe exprimă un capitol de istorie zonală; toate împreună, prin însăşi denumirile lor, fac sinteza istoriei românilor;
b) Discuţiile sterile privind delimitarea regiunilor de dezvoltare cerute de autorităţile europene; una din propunerile majorităţii guvernamentale adoptată prin aprobare tacită de Senat prevedea împărţirea Transilvaniei în două regiuni de dezvoltare, pe traseul fixat de Dictatul de la Viena din 1940!!
c) Discriminarea negativă aplicată la circa 90% din elevii de liceu prin recenta lege (2011) a educaţiei naţionale;
d) Caracterul marginal al predării istoriei şi în general a disciplinelor umaniste care, prin legea educaţiei şi programele actuale din învăţământ, privesc cultura şi civilizaţia românească.
Dacă la acestea adăugăm acum şi modificările propuse la Legea Arhivelor Naţionale, ajungem la concluzia că articolul 1, aliniatul 1 din Constituţia României este treptat golit de conţinut.
Articolul 1, aliniatul 1 din Constituţie are următorul cuprins: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
Cum mai poate avea România aceste caracteristici definitorii dacă oficialităţile Statului dispun după legea bunului plac de împărţirile teritoriale, dacă circa 90% din elevii de liceu sunt discriminaţi negativ, dacă se admite prin lege dezmembrarea Arhivelor Naţionale? Unde este suveranitatea Statului şi caracterul său indivizibil?
Şi, în final, două observaţii:
De ce proiectul de lege privind Arhivele Naţionale este trimis la Camera Deputaţilor în procedură de urgenţă şi ca prioritate legislativă? Ce determină urgenţa şi prioritatea?
Câţi deputaţi îşi dau seama ce cuprinde cu adevărat acest proiect?
De ce, sub aspectul inofensiv al unui proiect de lege, sunt formulate principii atât de dăunătoare?
Ne îndreptăm pe tăcute spre destrămarea Statului român?
Concluzii. Proiectul de lege se cuvine de urgenţă revăzut. Referirile la restituirea în natură urmează să fie înlocuite cu posibilitatea celor interesaţi de a obţine microfilme ale documentelor respective.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.