Summitul de la Bruxelles nu a făcut nimic mai mult decât să decidă cum să fie aruncați mai multi bani agențiilor internaționale și statelor care găzduiesc imigranți și, pe lânga asta, la cum să se organizeze un sistem de amprentare și înregistrare a refugiaților din Italia și Grecia, până în luna noiembrie, scrie The Guardian.
Liderii UE au decis să ofere un miliard de euro Comisariatului pentru refugiați al ONU și altor agenții internaționale. Vor primi asistență financiară sporită și Libanul, Iordania și Turcia, țări unde se află milioane de imigranți sirieni.
Una dintre cele mai așteptate decizii a fost cea privitoare la frontierele UE. Controalele vor fi înăsprite la frontierele externe, pentru ca spațiul Schengen să nu fie periclitat, iar pentru aceasta se vor acorda fonduri suplimentare agențiilor Frontex și Europol.
Liderii UE au recunoscut că această criză nu poate fi soluționată fără un dialog cu Turcia, veriga cea mai importantă de pe ruta imigranților către Europa. Nu s-a spus însă nicio vorbă în comunicatul final al summitului despre propunerea Turciei (transmisă prin intermediul premierului bulgar) pentru crearea unor sanctuare pentru imigranți chiar pe teritoriul Siriei.
Propunerea ca paza frontierelor Greciei să revină unei forțe europene a fost total ignorată. Președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a criticat-o voalat pe Angela Merkel, precum și pe comisarii europeni, pentru menținerea cu obstinație a unei politici a ”ușilor și ferestrelor deschise” în fața imigranţilor, avertizând că Europa nu s-a confruntat încă cu adevăratul val de imigranți.
Criticile și reproșurile nu s-au oprit aici. Premierul Ungar Viktor Orban, care acuzase Germania de ”imperialism moral” cu puțin înainte de summit, s-a plâns că propunerile cu care a venit (printre care și cea legată de paza frontierelor elene) nu se vor bucura de nicio atenție și că țara sa se vede pusă în fața a două opțiuni: fie continuă cu ridicarea gardurilor la frontieră, fie asigură transportul rapid al imigranților către Austria vecină.
Cehia și Slovacia au continuat să amenințe că vor apela la Curtea Europeană de Justiție în cazul în care sistemul cotelor obligatorii decis prin vot de majoritate calificată va fi menținut. Nici măcar jocul aparent abil al Poloniei de a retrage în ultimul moment sprijinul acordat celorlalte state central-europene nu poate garanta menținerea majorităţii necesare pentru continuarea actualei politici privind imigranții. Dreapta conservatoare din Polonia este favorită la câștigarea alegerilor parlamentare din octombrie, iar premierul propus, Beata Szydlo, a catalogat decizia UE drept una scandaloasă și a precizat că guvernul său va încerca să o modifice.
Nemulțumire și de partea Amnesty International. La summitul european informal dedicat imigranților nu s-a întâmplat nimic care să schimbe cu adevărat abordarea UE în criza imigranților. ”Era nevoie de o abordare curajoasă și ambițioasă. În schimb avem de-a face cu continuare a unei strategii eșuate”, spune John Dalhuisen, director pentru Europa al Amnesty International.
”Miliardul de euro propus pentru țările care găzduiesc refugiați este o măsură pozitivă, însă, dincolo de aceasta, angajamentele asumate de UE sunt dezamăgitoare. Liderii europeni ar fi trebuit să discute despre cum se pot asigura rute sigure pentru imigranți prin Europa şi despre sistemul european al azilului”.
”În schimb, concentrarea pe măsurile ce îi vor ţine pe refugiați în afara UE ignoră realitatea crizei globale a refugiaților și obligația statelor de a oferi protecție acestor oameni. Cifrele agreate pentru relocarea refugiaților nu vor reduce presiunea pusă pe statele de la frontiera UE, iar fără un sprijin concret oferit acestor țări scenele haotice și tragice la care am asistat în ultimele săptămâni se vor agrava”, mai scrie Dalhuisen.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.