Un summit NATO croit special pentru Trump

În urmă cu un an, pe 28 iulie, liderii NATO se întâlneau la Varșovia pentru un summit care a durat mai bine de două zile, cu luări de cuvânt lungi, dezbateri prelungite și mult balet diplomatic. Era primul Summit NATO după anexarea Crimeii de către Rusia, după lansarea programului de modernizare a armatei ruse și după valul de refugiați care a lovit Europa.

Anul acesta, pe 25 mai, la Bruxelles se va desfășura ceea ce oficial a fost numit nu un Summit NATO propriu-zis, ci un minisummit, botezat „reuniune specială“. Însă, cum esențele tari se țin în sticluțe mici, acest summit promite să fie unul de o importanță majoră, pentru că, la Bruxelles, aliații europeni vor înțelege intențiile președintelui Donald Trump privind NATO.

Birocrații europeni, speriați de Trump

Oficialii NATO au avut mari bătăi de cap cu organizarea un summit cât mai pe placul președintelui SUA. Liderii nu vor putea să ia cuvântul mai mult de două-patru minute, la finalul reuniunii nu se va emite obișnuita declarație, iar asta pentru că oficialilor NATO „le este teamă că Trump ar putea fi nemulțumit de această declarație“. „Este ridicol modul în care s-au pregătit pentru Trump, ca și cum ar urma să aibă de-a face cu un copil care nu se poate concentra prea mult și care nu știe nimic despre NATO, nu e interesant de chestiunile politice profunde“, spune o sursă diplomatică, citată de Foreign Policy. „Oamenii sunt speriați de impredictibilitatea lui, de cum ar putea reacționa“, spune o alta sursă. Iar impredictibilitatea la care se referă birocrații din NATO este alimentată și de golurile rămase în administrația Trump: președintele nu a numit încă un asistent pentru afaceri europene în Departamentul de Stat (în locul Victoriei Nuland), un nou ambasador la NATO, în timp ce multe alte posturi din Pentagon sunt vacante.

Sfidarea vest-europeană

Cu toate acestea, viziunea lui Trump privind NATO pare destul de limpede: în luna aprilie, el a căzut de acord cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, ca aliații europeni să trimită trupe în misiuni de lupta pe frontul antiterorist, sub drapel NATO. „Am spus că NATO este depășit. Acum nu mai este depășit“, a declarat Trump după acest angajament. Însă Germania și Franța au trecut peste capul secretarului general și au anunțat că se opun acestor misiuni, susținând că este suficientă participarea individuală. Insistența lui Donald Trump pe combaterea terorismului prin intermediul NATO îi neliniștește pe opozanții săi din SUA și pe europeni. Ei susțin că NATO ar trebui să rămână fidelă obiectivului primordial – apărarea teritorială a aliaților (a se citi apărarea în fața Rusiei) – nu și virajul către combaterea unor pericole mult mai difuze.

O armată germană pentru Europa?

Punând la socoteală și că Franța și Germania privesc cu reticență îndeplinirea obligației de a aloca 2% din PIB pentru apărare, un alt criteriu al lui Trump, summitul de la Bruxelles se anunță exploziv. Trump privește pragul de 2% din PIB nu ca pe o obligație asumată a aliaților europeni, ci ca pe o datorie neachitată. Însă poate cea mai mare sfidare din partea Franței și Germaniei ține de inițiativa construirii unei armate europene și a unei Uniuni a Apărării, posibilă acum, după dispariția opoziției britanice, odată cu Brexitul. Aceasta presupune și un fond european de investiții în armament, ceea ce ar reprezenta o concurență semnificativă pentru producătorii americani de arme. „Germania construiește pe tăcute o armată europeană sub conducerea ei“, titra recent Foreign Policy, într-un articol critic la adresa europenilor. Vizată este nu doar Germania, ci și Cehia și România, statele care, în februarie 2017, au fost de acord să își integreze câte o brigadă în Bundeswehr. Inițiative similare au avut și statele nordice, prin Grupul Nordic de Luptă sau Marea Britanie, cu un Corp Expediționar incluzând națiunile baltice. Însă, în viziunea americană, ceea ce dorește Germania este mult mai ambițios, un soi de rețea de „miniarmate“ condusă de Bundeswehr.

Schimbare de paradigmă

Cel care a impus agenda summitului de la Bruxelles a fost Donald Trump, scrie presa europeană. Se va discuta, în primul rând, despre contribuția NATO la lupta împotriva terorismului și despre împărțirea echilibrată a eforturilor pentru apărare. În 1970, ambasadorul SUA la NATO spunea că Alianța este „o controversă organizată despre cine și cât de mult trebuie să facă“. Și astfel au rămas lucrurile, vreme de decenii. Acum, Trump își propune să schimbe paradigma: europenii trebuie să plătească pentru securitatea oferită de SUA cu bani și misiuni de luptă și trebuie să accepte conducerea militară americană, fără dublarea structurilor alianței prin inițiative dominate de Franța și Germania. Este un avertisment dat în 2011 de fostul șef al Pentagonului Robert Gates: „Viitorii lideri americani, care nu s-au format în timpul Războiului Rece, cum a fost cazul meu, ar putea să considere că profitul SUA de pe urma NATO nu merită costul investițiilor“. Donald Trump vine la Bruxelles cu același mesaj, însă mult mai limpede și mai dur. Rămâne de văzut dacă reacția europeană va limpezi lucrurile în NATO sau controversa de decenii se va adânci și mai mult.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.