Un văr al lui Putin, implicat într-o uriaşă operaţiune de spălare de bani

Pe parcursul anilor 2010-2014, organizații criminale și politicienii corupți din Rusia au transferat 20 miliarde USD din fonduri murdare prin acest complex de „spălătorie”, format din zeci de companii off-shore, bănci, credite false și agenți proxy. Ulterior, procesul era „legalizat” de către judecători din R. Moldova, iar banii spălați erau răspândiți în întreaga Europă, scrie site-ul de investigaţii RISE Project.

În operaţiune au fost implicaţi, potrivit sursei citate, vărul lui Vladimir Putin, ofițeri FSB, firme rusești, companii offshore, bănci din Rusia, Moldova și Letonia, judecători moldoveni, lideri interlopi.

Cei peste 20 de judecători de la 15 instanțe de judecată din Republica Moldova implicaţi în operaţiune au avut rolul de legalizare a banilor, pronunțând, la solicitarea unui lanț de companii off-shore, peste 50 de ordonanțe judecătorești privind încasarea în mod solidar a unor datorii fictive, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde USD, în condiţiile în care PIB-ul Republicii Moldova n-a depăşit 8,5 miliarde USD în 2013.

Peste 90 de companii înregistrate în Federația Rusă au fot implicate în spălarea de bani, iar de pe conturile bancare ale acestor firme s-au executat mii de tranzacții financiare către conturile executorilor judecătorești din Moldova, care, ulterior, transferau banii către companiile off-shore.

Băncile și firmele rusești implicate sunt conduse de către manageri și membri de consiliu care includ oameni de afaceri cunoscuți, un văr al președintelui rus Vladimir Putin și persoane declarate a fi aproape de FSB.

Care era „tehnologia de legalizare”

O tranzacție tipică începea cu două companii off-shore, de multe ori cu sediul în Marea Britanie, și cu adevărații lor proprietari ascunși în zonele off-shore, numite și paradise fiscale. Companiile semnau un contract fals, în care una cădea de acord să-i împrumute celeilalte sume mari de bani, chiar dacă în realitate nu a existat nici un împrumut.

Paradisul fiscal ales în această operațiune a fost Belize, iar sumele implicate în fiecare tranzacție au fost uriașe, variind de la 100 la 800 milioane USD. Contractele, în fiecare caz, stipulează că datoria a fost garantată de către companii din Federația Rusă, aproape întotdeauna conduse de un cetățean moldovean, infiltrat pentru a face accesul în instanțele judecătorești din Republica Moldova.

Următorul pas pentru compania “debitor” a fost de a refuza să ramburseze datoria companiei “creditor”, astfel transferând datoria pe seama companiilor rusești care au garantat împrumutul. Compania “creditor”, înainta o cerere în instanța de judecată din Republica Moldova, unde un judecător urma să emită o ordonanță de legalizare, datoria fiind la fel de reală și obligând firma rusească să o stingă.

Apoi, firma din Rusia era obligată de un executor judecătoresc să transfere banii murdari într-un cont deschis de către compania “creditor”. Pentru fiecare caz, banii au fost transferați din Rusia către banca „Moldindconbank” – o instituție financiară conectată la unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din țară. În cele din urmă, banii au fost transferați pe contul companiei “creditor”, care s-a aflat mereu la banca letonă Trasta Komercbanka.

Care era rolul judecătorilor moldoveni

„Spălătoria” a fost pusă în funcțiune la 22 octombrie 2010, atunci când compania britanică Valemont Properties Limited, în calitate de creditor, a înaintat o cerere de chemare în judecată la Judecătoria sect. Râșcani prin care a solicitat încasarea datoriei de 180 milioane USD de la cetățeanul moldovean Andrei Abramov și de la două companii din Rusia: OOO LaitaM – directorul și acționarul unic fiind ucraineanul Oleg Nikolaevich Belonog și OOO Spartak – controlată de ucraineanul Vladislav Valerievich Hotsyanovsky.

Litigiul a fost examinat de judecătorul Gheorghe Gorun, care a dat câștig de cauză companiei Valemont Properties LTD, având la bază doar copiile unor acte. Ulterior, în schemă apare și executorul judecătoresc Anatol Chihai, care a executat ordonanța. Acesta a deschis un cont la Moldindconbank pentru a primi banii transferați de la companiile rusești, bani care au fost apoi transferați în contul Valemont Properties LTD deschis la Trasta Komercbanka din Letonia. Acest traseu al banilor: băncile rusești – Moldindconbank – banca letonă Trasta Komercbanka – urma să fie folosit în toate transferurile de bani. Oficialii de la Trasta Komercbanka a refuzat să facă comentarii asupra operațiunii de spălare de bani.

„Referitor la acuzaţiile nefondate aduse Băncii privind implicarea în procesul de spălare de bani, Moldindconbank reafirmă poziţia sa anterioară că toate operaţiunile efectuate pe parcursul anului 2013, cât şi pe parcursul întregii sale activităţi, au fost efectuate în strictă conformitate cu legislația Republicii Moldova şi a actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei”, este poziţia oficială a Poziția Moldindconbank.

RISE Moldova a obținut informaţii financiare cu intrările și ieșirile tranzacțiilor bancare făcute de pe contul executorului judecătoresc Anatolie Chihai. Documentele demonstrează că cele două companii rusești implicate în litigiul din Moldova, OOO LaitaM și OOO Spartak, au transferat, în rate, din Rusia, miliarde de ruble prin intermediul băncilor rusești EB Transinvestbank OOO și KB Inkredbank. Toți banii ajungeau pe contul lui Chihai de la „Moldindconbank”, care, ulterior, convertea valuta rusească în lire sterline și le transfera pe contul companiei Valemont Properties LTD.

Compania Valemont Properties LTD a fost reprezentată în instanțele de judecată din Moldova de ucraineanul Bogdan Kuchay, 32 de ani, director și acționar unic la compania OOO „Union Market”, fondată în 2011. El este director general și la compania rusească OOO „Prime”, fondată în 2012, acționarul unic fiind “Denison Limited” – o compania off-shore din Belize implicată și ea direct în schema de spălare de bani, având calitatea procesuală de „creditor”.

În Moldova, Bogdan Kuchay se află în mai multe procese de judecată după ce, în luna iulie 2013, împreună cu ucraineanul Roman Rybchenko, 22 de ani, a procurat 7 acțiuni – 0.00014 % din 100%, de la Compania Internațională de Asigurări S.A „ASITO”, pentru a avea temei legal să acționeze ASITO în judecată, solicitând să-i fie blocate conturile societății pe acțiuni și suspendarea efectuării plăților conform contractelor de pensie suplimentară încheiate în anii 1994-2005. Judecătoria Botanica din Chișinău a admis solicitarea lui Bogdan Kuchay. În urma acestei acțiuni au avut de suferit peste 8 mii de pensionari asigurați la S.A. ASITO, iar Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova a cerut printr-o scrisoare oficială Consiliului Superior al Magistraturii să intervină în cazul judecătoarei care a emis hotărârea de judecată. În acest caz sunt puse pe rol mai multe litigii în instanța de fond și la Curtea de Apel Chișinău.

100 USD – salariu de agent proxy
Moldoveanul Andrei Abramov care figurează în litigiu cu Valemont Properties LTD în calitate de garant pentru firmele din Rusia a primit 100 de dolari pentru ca numele său să apară în ordonanța judecătorului.

”Eu mergeam la autogara centrală din Chișinău și primeam un pachet de documente din Ucraina, apoi le trimiteam în Rusia. Asta era funcția mea.”, a declarat Abramov.

Documentele obținute de la Poliția de Frontieră a R. Moldova arată că Andrei Abramov a vizitat Ucraina cu patru luni înainte de procesul cu Valemont, iar ceilalți figuranți moldoveni vizați în alte ordonanțe de judecată cu aceeași calitate procesuală ca Abramov au călătorit frecvent pe ruta Chișinău – Moscova.

Judecător: „Banii veneau din Rusia și plecau mai departe”

Valeriu Gîscă este unul din judecătorii care a emis cele mai multe ordonanțe în schema de spălare a banilor. În perioada 2011-2012 el a semnat cinci ordonanțe privind încasarea datoriilor în sumă totală de 2.1 miliarde USD în favoarea companiilor off-shore. După ce și-a încheiat „misiunea”, el și-a dat demisia din funcția de judecător.

În timp ce cererea de eliberare din funcție se afla în examinare la Consiliul Superior al Magistraturii, pe 18 decembrie 2012 judecătorul a eliberat ultima ordonanță din schemă semnată de el, în sumă de 500 milioane USD. Acum, Valeriu Gîscă lucrează în calitate de avocat, după ce la sfârșitul anului 2013 și-a luat licența în avocatură.

„Prin ordonanțele pe care le-am emis n-au fost afectate interesele statului sau ale sistemului financiar al Republicii Moldova. Nu era implicată nici o instituție bancară din Moldova. În aceste cazuri figura o singură persoană rezidentă în R. Moldova, în rest erau firme străine. Eu când am judecat, m-am uitat ca materialele prezentate să corespundă legii. De fiecare dată, venea un băiat moldovean din Chișinău și-mi prezenta actele precum că părțile implicate în proces nu aveau careva obiecții. Documentele erau perfectate la cel mai înalt nivel. Eu am urmărit ca în urma ordonanțelor să nu plece bani din țară. Banii veneau din Rusia și plecau mai departe, în altă țară. Dacă cineva a spălat bani și i-a spălat cu mâinile noastre, lasă să-mi dovedească cei de la Centrul Național Anticorupție că eu am avut vreun interes pentru pronunțarea acestor ordonanțe”, a declarat jduecătorul pentru RISE Project Moldova.

Interlopii moldoveni din dosarul „Westburn Enterprises Limited”

Peste 90 de companii înregistrate în Federația Rusă au fot implicate în spălarea de bani, iar de pe conturile bancare ale acestor firme s-au executat mii de tranzacții financiare către conturile executorilor judecătorești din Moldova, care, ulterior, transferau banii către companiile off-shore. Detalii, AICI

OCCRP a analizat fișele companiilor din Rusia. Acționarii majoritari și directorii firmelor sunt cetățeni din Rusia, Republica Moldova și din Ucraina.

Firma din Rusia OOO Proffstandart figurează în calitate de debitor, împreună cu OOO Komtehkomplekt și alte două firme rusești și o companie off-shore care ar avea o datorie de o jumătate de miliard de dolari către firma scoțiană Westburn Enterprises Limited.

Acționarul majoritar de la OOO Proffstandart este moldoveanul Ruslan Siloci (31 de ani), cu domiciliul în Căușeni. Tot din această localitate este și controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, tatăl său, Nicolae Platon fiind directorul Filialei „Moldindcombank” din Căușeni.

„În Moscova așa și se lucrează. Nu e o noutate. Cu transferurile, ei m-au căutat și m-au găsit. Prin legături. Ceea ce a fost, a fost. Nu doar eu, au fost mulți. Acolo a fost doar vorba pusă. Și foială… Ce profit am avut în acest caz nu pot să spun – este confidențial, secret comercial. Cum a avut loc toată etapa, procedura, nu o să vă spună nimeni”, declară Siloci.

În „spălătorie” a fost implicat și moldoveanul Evgheni Vîborov (33 de ani) care este acționarul majoritar și director la firma rusească OOO Komtehkomplekt și care figurează în același litigiu cu firma din Rusia a conaționalului Ruslan Siloci.

„În 2009 am fost în Moscova. Un cunoscut din Rusia m-a sfătuit să cumpăr o firmă. Am lucrat un timp. Eu mă ocupam cu computerele și echipament tehnic. Prin 2012 am închis firma și am venit aici la Chișinău. Cred că am făcut procură pe cineva, dar a trecut timp și nu țin minte. Mie nimeni nu mi-a dat bani și nu m-a căutat… Dacă aveam banii ăștia de 500 mil. USD îi donam la un internat de copii”, a spus Vîborov.

Băncile rusești și vărul lui Putin

RISE Moldova și RISE România au radiografiat labirintul schemei de spălare a banilor pentru a descoperi metodele și partenerii care conduceau „spălătoria rusească”. Băncile și firmele rusești implicate sunt conduse de către manageri și membri de consiliu care includ oameni de afaceri cunoscuți, un văr al președintelui rus Vladimir Putin și persoane declarate a fi aproape de FSB.

Anual, miliarde de dolari proveniți din crima organizată și din fondurile furate de la stat „părăsesc” Federația Rusă prin operațiuni de tip „Spălătoria”. Astfel, în doar primul trimestru al anului 2014, mai mult de 64 miliarde USD au fost scoase din țară. La moment, în Rusia nu există nicio investigație care să vizeze băncile implicate în spălări de bani.

Igor Putin, la Russkiy Zemelniy Bank

Un jucător important în frauda uriașă de 20 miliarde USD a fost banca rusă OAO Russkiy Zemelniy Bank. O notă informativă a Centrului Național Anticorupție obținută de OCCRP indică faptul că, în perioada 2012-2014, banca a transferat prin intermediul Moldindconbank-ului 152 500 000 000 de ruble (aproximativ 5 miliarde USD.)

Până în 2011, Russkiy Zemelniy Bank a fost deținută de Elena Baturina, soția lui Iury Lujkov, fostul primar al Moscovei, demis din funcție în 2010, după disensiunile apărute între acesta și președintele rus Valdimir Putin. Un an mai târziu, adică în 2011, un nou grup de acționari, condus de Aleksandr Grigoriev, un om de afaceri din Sankt-Petersburg, în vârstă de 43 de ani, a înlocuit-o pe Baturina. La scurt timp după aceasta, banca rusă a deschis conturile de corespondent la banca din Republica Moldova și au început tranzacțiile suspecte între Russkiy Zemelniy Bank și Moldindconbank, spun autoritățile moldovene.

Noii acționari ai Russkiy Zemelniy Bank au fost șase companii din Cipru. Una dintre ele – Boaden Ltd, care controla 16,35 % din Russkiy Zemelniy Bank – a fost deținută de către Aleksandr Grigoriev, care a devenit șeful Consiliului Executiv.

La Russkiy Zemelniy Bank, Grigoriev și-a adus propria echipa de manageri, din care a făcut parte și Igor Putin, vărul președintelui rus, care a fost în consiliul băncii până în 2014.

Igor Putin și Aleksandr Grigoriev sunt legați prin mai multe combinații. Putin a fost membru al consiliului „SU-888”, o companie de construcții în care Grigoriev este acționar majoritar. De asemenea, el a fost în consiliul „Promsberbank”, o bancă mică din regiunea Moscovei, în același timp când Grigoriev a fost acolo acționar.

Cine este Aleksandr Grigoriev?
Cu excepția faptului că a fost la un moment dat vice-președinte al Federației de Box din Moscova, despre Aleksandr Grigoriev se știu foarte puține lucruri. Surse la nivel înalt au declarat pentru OCCRP că Grigoriev este conectat cu FSB-ul, dar, într-un răspuns la o solicitare a OCCRP, Serviciul Federal de Securitate susține că acesta nu a lucrat niciodată acolo.

„Am intrat în activitatea bancară cu câțiva ani în urmă. Compania de construcții „SU-888”, unde eu sunt un acționar, a participat la mai multe licitații publice și a trebuit să ceară băncilor garanțiile lor. Pe lângă … am mai luat credite… Iar când Elena Baturina a început să vândă activele sale, am primit oferta să cumpăr o parte din Russkiy Zemelniy Bank. Am decis că o bancă și o societate de construcții s-ar putea combina bine și am cumpărat un pachet minoritar. Dar, în cele din urmă, am ajuns la un dezacord cu alți acționari în ceea ce privește viitorul băncii și, în mai 2013, am decis să renunț la această afacere”, a relatat Aleksandr Grigoriev.

La începutul anului 2014, Putin a lăsat băncile și companiile lui Grigoriev pentru a deveni șef al Fondului de susținere și dezvoltare a industriei în regiuni. Scopul său declarat a fost de a atrage investiții directe către industriile din regiunile ruse.

Jurnaliştii nu au putut da de Igor Putin pentru declarații. Fiul său, Roman Putin, șef al companiei de consultanță „PutinConsulting”, a spus doar că tatăl său nu dorește să facă comenatarii. „Tot ce a vrut să spună publicului, este în scrisoarea sa publicată de Forbes-Rusia”, a menționat Roman Putin.

La 10 februarie 2014, într-o scrisoare deschisă, Igor Putin scria: „Experiența mea personală, acumulată în ultimii ani, dovedește adevărul tezei că sistemul bancar rusesc ar trebui să fie reabilitat radical și curățat de băncile cu probleme conduse de persoane cu o reputație îndoielnică”.

În aceeași scrisoare, acesta menționa și faptul că unele „surse competente m-au avertizat despre situația reală la banca Russkiy Zemelniy Bank și mi-au confirmat preocupările. Dar, dându-mi seama că nu este în puterea mea să schimb politica financiară a băncii, am decis să părăsesc consiliul de administrație”.

Aleksandr Grigoriev spune că nu știe despre ce a vorbit Putin în scrisoarea sa. „În ceea ce privește relațiile noastre, noi încă ne mai sunăm uneori. Nu am fost prieteni… doar parteneri”, relatează Grigoriev.

Tranzacții suspecte cu peste 15 miliarde de ruble
La 18 martie 2014, Banca Centrală a Rusiei a revocat licența Russkiy Zemelniy Bank pentru încălcarea regulilor anti-spălării banilor. Autoritatea de reglementare bancară a identificat tranzacții suspecte cu peste 15 miliarde de ruble (circa 500 milioane USD). Aceasta este aproximativ 10% din spălărea de bani spre care au mers autoritățile moldovenești.

Banca Centrală rusă a refuzat să ofere detalii privind tranzacțiile suspecte, spunând că nu a finalizat încă propria investigație.

La rândul său, Grigoriev a declarat că nu e la curent cu nicio fraudă. „Bineînțeles că am auzit despre operațiunile cu Moldindconbank, dar eu nu știu detalii pentru că am fost acționar minoritar în Russkiy Zemelniy Bank”, susține acesta. Potrivit lui Grigoriev, toate deciziile legate de activitățile principale ale băncii erau luate de manageri, în timp ce consiliul doar aproba ofertele mari și strategia de afaceri.

Totodată, acesta spune că Russkiy Zemelniy Bank și Moldindconbank au semnat un acord general privind moneda de comercializare, de aceea autorităților de reglementare bancară din Rusia nu le-au apărut suspiciuni legate de acord. „Nu știu de ce unii oameni fac legătură dintre operațiunile băncilor din Moldova și numele meu”, se întreabă Grigoriev.

Citiţi investigaţia completă, realizată de jurnaliştii Iurie Sanduța, Ion Preașca (RISE Moldova), Roman Anin, (Novaya Gazeta),Mihai Munteanu, Paul Radu, Miranda Patrucic (OCCRP), Victor Ilie (RISE România), Arta Giga (Letonia), Vladimir Kostic (CINS Serbia) pe Rise Project Moldova.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.