”Am fost mișcat de discursul comandantului. America Latină a arătat Europei că suveranitatea poate fi recuperată”. Această declarație a fost făcută de Pablo Iglesias într-un interviu din 2013. Peste câteva luni, Iglesias crea partidul de stânga anti-sistem Podemos, care avea să ajungă a treia forță politică din țară și să conteste prin votul electoratului dominația celor două partide tradiționale post-franchiste.
În acel an era cât se poate de benign pentru un lider al stângii radicale să facă apologia regimului chavist de la Caracas. Venezuela, la fel ca și Libia în ultimii ani ai regimului Gaddafi, era implicată în proiecte socio-economice majore: fonduri regionale care să rivalizeze cu instituțiile financiare internaționale ale sistemului Bretton-Woods, proiectul unei monede și piețe unice africane care să reducă dominația Londrei și Parisului asupra băncilor centrale africane, respectiv a Washingtonului în America Latina. Totul se baza însă pe exportul de petrol. În cele din urmă, colonelul Gaddafi a murit hăcuit sub supravegherea aeriană a NATO, Libia este un stat eșuat și o pâlnie pentru milioane de imigranți africani ce vin in Europa, iar Venezuela post-Chavez se prăbușește într-o inflație de peste 700%, penurie de alimente și energie și atacurile bandelor înarmate.
În acest context, declarațiile liderului Podemos nu mai aduc dividente electorale. Mai mult, ele sunt speculate din plin de Wall Street Journal, Politico și presa de mainstream din Spania, care fac campanie pentru partidele tradiționale pentru anticipatele de pe 26 iunie.
Și astfel apar documente care arată că guvernul Venezuelei ar fi oferit 4 milioane de dolari unui think-tank condus de Iglesias, pentru servicii de consultanță. S-ar fi întâmplat între 2002 (când Iglesias avea 24 de ani si era bursier Erasmus) și 2014. De aici și pâna la acuzația că partidul stângii radicale din Spania este finanțat de Venezuela este un pas. Iar concluzia trasă de Politico este: ”un vot pentru Podemos ar putea transforma Spania într-o versiune europeană a Venezuelei”.
Partidul Popular din Spania, al premierului Mariano Rajoy, profită de acest context și sare la gâtul stângiștilor. Chiar și Partidul Socialist din Spania nu a rezistat să nu lovească în Podemos, partid cu care a dorit să creeze o coaliție. ”Stânga trebuie să apere libertățile în interiorul țării, dar și pe cele ale fraților noștri din țări precum Venezuela”, a spus liderul socialist Pedro Sanchez. Aceleași acuze au fost aduse și de partidul Ciudadanos, prin președintele Alberto Rivera.
Podemos se apără și acuză partidele rivale de ipocrizie, de faptul că se fac că nu văd încălcarea drepturilor omului din Honduras sau China și se concentrează doar pe Venezuela.
Dincolo de aceste acuzații împotriva Podemos nu s-a trecut. Nu există dovezi ca banii plățiți de guvernul Hugo Chavez au intrat in conturile partidului spaniol sau al ONG-urilor din care a luat naștere. Justiția spaniolă a respins orice acuzații de finanțare ilegală.
Cotidianul spaniol ABC continuă însă campania și aduce în atenție un document semnat de Hugo Chavez prin care sunt oferite unui ONG spaniol 7 milioane de euro, pentru ”schimbări politice în Spania în spiritul Revoluției Bolivariene”. Liderii Podemos spun că documentul este fals. Un fost ministru al lui Chavez spune însă că este autentic. Ministrul respectiv trăiește acum în exil în SUA.
Se pare însă că acest scandal nu a afectat poziția Podemos în sondaje. Partidul țintește locul doi în alegeri, în spatele popularilor, dar peste socialiști. Pablo Iglesias a semnat și un acord electoral cu Stânga Unită, de orientare comunistă. Spectrul venirii la putere a comuniștilor, chiar si indirect, după cum s-a întâmplat în 2015 în Portugalia, dă fiori reci la Madrid și la Bruxelles. Ultimul sondaj de opinie arată că Partidul Popular este creditat cu 30,5% din voturi, Podemos cu 24,7%, Partidul Socialist al Muncitorilor cu 21,3%, Ciudadanos cu 14,2%.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.