Un Watergate pentru prietenii Rusiei de la Casa Albă?

Pe zi ce trece, scandalul implicării Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA capătă tot mai mult imaginea unei noi afaceri „Watergate“, iar chiar şi susţinătorilor preşedintelui Donald Trump le este greu să înţeleagă strategia sa şi a echipei de la Casa Albă, după demiterea directorului FBI, James Comey.

Oamenii preşedintelui sunt „naivi“

Demiterea directorului FBI a fost comparată cu aşa-numitul „masacru de sâmbătă seara“, din octombrie 1973, când preşedintele Nixon l-a demis pe procurorul special care se ocupa de dosarul „Watergate“, moment urmat imediat de demisia în semn de protest a procurorului general şi a adjunctului său. Pentru moment, Donald Trump nu se află în situaţia dificilă a lui Richard Nixon. Atunci, în octombrie 1973, ancheta strângea laţul în jurul preşedintelui, dar acum nu există nicio probă concretă care să indice vreo legătură între Kremlin şi Donald Trump în timpul campaniei prezidenţiale. În plus, procurorul din dosarul „Watergate“ a fost demis pentru că ceruse acces la înregistrările efectuate în Biroul Oval, aflate în directă legătură cu scandalul „Watergate“, în timp ce Trump l-a demis pe directorul FBI pentru modul defectuos în care a condus o anchetă ce nu are legătură cu Rusia – modul ilegal în care Hillary Clinton a gestionat conturile de e-mail ale Departamentului de Stat în perioada 2009-2013. Este chiar ancheta care a vitregit-o pe Clinton de 8% din voturi şi a dus la înfrângerea sa, la limită, în noiembrie 2016.

Miza pentru tabăra democraţilor din Congresul SUA este de a demonstra că în spatele deciziei lui Trump stă, de fapt, încercarea de a stopa o investigare a contactelor dintre echipa sa de campanie şi Rusia. „Sâmbăta neagră“ din 1973 nu a putut opri ancheta care a dus la demisia lui Richard Nixon. Ce se va întâmpla în cazul lui Donald Trump? „Dacă încearcă să blocheze ancheta privind Rusia prin demiterea lui Comey, atunci sunt naivi. Ştiu din experienţă că nu poţi opri o asemenea anchetă printr-o demitere“, spune, pentru New Yorker, John Dean, consilier la Casa Albă în timpul scandalului „Watergate“.

Scene „suprarealiste“ cu Lavrov şi Kissinger

Preşedintele Trump a încercat să se distanţeze cât mai mult de suspiciunile lansate în presă, cum că demiterea directorului FBI a fost o încercare de a pune capăt investigaţiei privind implicarea Rusiei în alegerea sa şi contactele dintre Kremlin şi echipa sa de campanie. Având în vedere acest context, ce a urmat la o zi după decapitarea FBI, pe 10 mai, a fost pentru jurnaliştii americani o scenă suprarealistă: Donald Trump i-a primit la Casa Albă pe nimeni alţii decât ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi ambasadorul Rusiei la Washington, Serghei Kislyak, acesta din urmă fiind direct implicat în scandalul care a dus la demisia consilierului pentru securitate al preşedintelui şi a fost la un pas să ducă şi la demisia procurorului general numit de Trump, Jeff Sessions. „Demiterea lui Comey va umbri discuţiile?“, l-au întrebat ziariştii pe ministrul rus. „A fost demis? Glumiţi, nu?“, a spus Lavrov. A fost doar o coincidenţă demiterea lui Comey cu câteva ore înainte de prima vizită la Washington a celui mai important emisar al lui Vladimir Putin? Este întrebarea pe care şi-o pun deopotrivă criticii şi susţinătorii lui Trump.

Primul pas spre impeachment

Şi mai uluitoare, pe fondul încercării lui Trump de a se delimita de eticheta de „nou Nixon“, a fost invitarea în Biroul Oval a lui Henry Kissinger, nimeni altul decât fostul secretar de Stat din mandatul lui Richard Nixon. În plus, la această întâlnire a fost invitată şi presa, un fapt rarisim, având în vedere disputele dintre Trump şi jurnalişti. Președintele le-a spus ziariştilor că strategul Kissinger este unul dintre bunii sai prieteni şi că s-au întâlnit pentru a discuta cu diplomaţii ruşi despre situaţia din Siria. Presa americană a înţeles însă altceva: vechile personaje din „Watergate“ se întâlnesc cu noii prieteni ai Rusiei, implicaţi în noul scandal „Russiagate“. Iar concluzia la care ajung tot mai mulţi formatori de opinie de peste Ocean este aceeași: dacă se dovedeşte că motivul real al demiterii directorului FBI ţine de legăturile lui Trump cu Rusia, atunci preşedintele SUA trebuie destituit. Ţara se îndreaptă spre o criză constituţională.

Un „Watergate“ la puterea a doua

În cazul în care se vor acumula probe în dosarul implicării Rusiei în campania lui Donald Trump, actuala afacere „Russiagate“ va fi mult mai gravă decât „Watergate“. „«Watergate» nu a fost decât un scandal pornit de la o lovitură internă în viaţa politică americană“, spune, pentru L’Express, fostul procuror federal Edwin H. Stier. „În schimb, influenţarea campaniei prezidenţiale din 2016 prin atacarea bazelor de date ale democraţilor lui Clinton este un atac străin împotriva Americii şi a democraţiei americane.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.