ULTIMA ORA
Previous Pause Next
 
Home » Arte & Popcult » Carte » Un roman de mâna a doua face vânzări de primă mână

Un roman de mâna a doua face vânzări de primă mână

11 Sep 2008 Steluta Voica | 2 comentarii | 1634 vizualizari
Rating:
2 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
„Bărbaţi care urăsc femeile“, prima parte a trilogiei poliţiste de formidabil succes a lui Stieg Larsson, e o Sandra Brown pe dos, varianta horror.
 
Jurnalistul Stieg Larsson nu a trait sa vada ce fenomen au devenit cartile sale
Jurnalistul Stieg Larsson nu a trait sa vada ce fenomen au devenit cartile sale
Romanul fluviu al lui Stieg Larsson, despre care Editura Trei precizează că e mai bine vândut în Suedia decât Biblia şi a depăşit în lume magnaţii încasărilor „Codul lui Da Vinci“ şi „Harry Potter“, te îneacă în clişee. Trebuie să ai timp, nu glumă, să supravieţuieşti celor 678 de pagini cât numără prima sa parte ca să ajungi să le spui povestea, fără a-i leza cărţii integritatea dând cu ea de pământ sau trimiţând-o să moară încet, ferfeniţându-se pe o banchetă de tren, în uzul călătorilor plictisiţi de cele câteva sute de kilometri pe care trebuie să-i înghită.

Stieg Larsson, jurnalist de stânga pierdut în eternitate la vârsta de 50 de ani în 2004, şi-a scris romanul pe îndelete, în secret, seara, după serviciu, ca pe „asigurarea sa de pensie“ şi nu s-a zgârcit deloc. Şi-a luat drept subiect o familie putred de bogată de industriaşi suedezi, proprietara concernului învechit de sute de ani în succese Vanger, stâlp al economiei suedeze, pe care o supune investigaţiei abile a unui jurnalist independent neînfricat, cu rezultate într-atât de incendiare încât nici cele mai înfierbântate zece capete ale şefilor de tabloide de pe planetă n-ar îndrăzni să le viseze.

Mikael Blomkvist, eroul jurnalist al lui Stieg Larsson, ajunge să scoată la lumină nu mai puţin de un criminal grăsuţ în serie, incesturi la nivel înalt şi violuri strigătoare la cer în asistenţa socială, nazişti bătrâni şi corupţie în cele mai selecte cercuri de afaceri, dezleagă şi misterul unei femei foarte frumoase dispărute de zeci de ani, pe care reuşeşte s-o reînvie oficial, timp în care îşi urmează şi vocaţia de seducător, lăsându-se cu bunăvoinţă sedus de câteva femei mai interesante din roman. Una dintre ele fiind partenera sa de investigaţii, Lisbeth Salander, femeia-copil a străzii, considerată de autorităţi toată viaţa o retardată, care însă se dovedeşte a fi de o inteligenţă sărită din tipare şi cel mai mare hacker în viaţă al Suediei.

Ca reţeta sa de succes, căci a descoperit una cu adevărat mare, să se completeze global, Stieg Larsson nu mai avea decât să introducă în romanul său şi nişte criminali bolşevici, prostituţie de lux sub înaltul patronaj al lui Dalai Lama, trafic de armament recomandat în secret de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi, perla coroanei, pentru a-şi lăsa definitiv cititorii cu respiraţia tăiată, să îşi încununeze creaţia cu un genocid.

Stieg Larsson nu se grăbeşte cu acţiunea romanului său deloc, prima treime a cărţii târându-se de pe o pagină pe alta, fiind ocupată să descrie în detaliu personajele, care vor face vogă sute de pagini mai târziu, şi frământările lui Mikael Blomkvist, care nu credea că va reuşi vreodată să spargă misterul perfect şlefuit care i-a fost încredinţat în bucăţele de utilitate publică.

Henrik Vanger, legendarul şef al concernului, retras de multă vreme din viaţa de afaceri a Suediei, îl convinge pe Mikael Blomkvist, cu reputaţia proaspăt pătată de pierderea unui proces pentru defăimare intentat de un vrăjitor al burselor, industriaşul Wennerstrom, să descopere cum a dispărut în urmă cu 20 de ani nepoata sa adolescentă, Harriet Vanger. Dacă va reuşi acest lucru într-un an, timp în care indiferent de rezultat va fi plătit cu o sumă extraordinară, Henrik Vanger îi promite dovada necurăţeniei în afaceri a lui Wennerstrom, pe care o are de pe când acesta lucra pentru el.

Dar odată ce Stieg Larsson consideră că şi-a prelungit plăcerea expoziţiunii îndestulător, trece în sfârşit după prima treime a cărţii mai alert la cuprins şi pregăteşte cu aceeaşi scriitură lipsită de frumuseţe sau măcar de farmec, şi totuşi ingenios, mai multe puncte fulminante decât pot tabloidele duce, după care îşi acordă pe îndelete, cu savoare, răgazul unei încheieri cu final jurnalistic fericit.

Trilogia lui, „Millenium“, recomandată pe copertă entuziast de Pascal Bruckner, care afirmă că „există un înainte şi un după «Millenium»“, sau de Michael Ondaatje, care o califică drept „remarcabilă“, este ridicată în slăvi internaţional de ziare şi, spune Editura Trei, a generat licitaţii fabuloase pentru achiziţionarea drepturilor de publicare în Marea Britanie şi SUA. Senzaţionalismul său, care a cutremurat fără îndoială lumea editorială, e poate dovada că un film SF de pe vremuri avea dreptate: în caz de cataclism, marii câştigători ai lumii vor fi gândacii. Iar în cazul presei, tabloidele şi cărţile surori lor.

Trilogia ar fi fost „sexalogie“ 

Stieg Larsson a fost activist politic al Ligii Muncitorilor Comunişti, fotograf, editor al unui jurnal troţkist, duşman înverşunat şi militant curajos împotriva extremei drepte suedeze, preşedinte al celui mai mare fan club SF din Suedia şi lider de opinie influent. Larsson nu a apucat să vadă succesul enorm pe care trilogia sa l-a avut în lumea întreagă, căci a murit din cauza unui infarct la 50 de ani, puţin după ce editorul îl anunţase că-i va publica trilogia, dar şi-ar fi dorit să ajungă să trăiască din banii câştigaţi ca scriitor şi chiar plănuia ca în următorii ani să-şi transforme trilogia într-o „sexalogie“, vrând să-i mai adauge încă trei volume.

 
 
Cotidianul.ro va recomanda portalul MONEY.ro si MONEY WEB TV.
 
Abonare Newsletter
 
 
 

2 comentarii

 
1
leCarre 12-Sep-2008 07:20
barbati.....
Am cumparat, tremurand de nerabdare, romanul cu pricina. Dupa primele pagini am constatat ca nu este chiar...ce mi s-a promis. In primul moment, am dat vina pe traducere. Chiar daca vorbirea suedezilor este altfel (topica etc), traducatorul trebuie sa transpuna textul facandu-l accesibil pentru cititorul roman. Apoi, chiar din primele pagini numele proprii, destul de straine romanilor, sunt scrise gresit, adica grupuri de litere dintr-un nume sunt inlocuite cu altele, ceea ce da impresia ca e vorba despre alte personaje si sporeste dificultatea lecturii, si asa greoaie si cu foarte multe personaje. Dar fiind vorba despre un roman-fleuve...Nu stiu daca voi mai cumpara celelalte doua romane ale seriei, nu stiu nici daca voi termina de citit acest roman. Totusi, eu dau vina pe traducere si as ruga editurile sa fie mai exigente in selectarea traducatorilor si a corectorilor.
2
valer_r 12-Sep-2008 11:20
ţeapă
sau ce poate face marketingu'
se zicea că Dan Brown e o făcătură de marketing, păi vă anunţ că toate cărţile lui Dan Brown sunt de n-şpe ori mai bine scrise ca Millenium

am citit-o cu zel vara asta când am fost în Franţa, încercând să-mi dau seama cum de a ajuns noua stea a thriller-elor
n-am reuşit

e o imitaţie ieftină a lui Pasolini, un Salò în variantă tabloidă

nu-i neapărat cea mai proastă scriere poliţistă de pe piaţă, sunt destule de acelaşi nivel - bune numai ca să le cumperi când ai de aşteptat în gară sau în aeroport

dar e nevoie de ceva tupeu din partea celor care au promovat-o ca s-o prezinte ca o revelaţie a literaturii poliţiste

nu mă leg neapărat de articolul ăsta - autoarea a reuşit o performanţă scriind în acelaşi timp reclama comandată, dar lăsând suficiente indicii despre "calitatea" romanului


 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
 
 
 
 
 
 
CARTE

Salman Rushdie va da autografe la Târgul Gaudeamus şi va vizita Transilvania

18 Noi 2009 | 0 comentarii
Celebrul scriitor Salman Rushdie va petrece primele trei zile ale vizitei sale în România la Bucureşti, pentru sesiuni de autografe la Târgul de Carte Gaudeamus, întâlniri cu cititorii şi cu presa, dar va face şi o vizită privată în Transilvania, anuntă organizatorii turneului, Editura Polirom.

Românii pun mâna pe „Tunele“ înaintea americanilor

Cel de-al treilea volum al seriei fantasy de mare succes „Tunele“ va fi mâine în toate librăriile. La fel ca primele două, şi acesta face toţi banii.

Mussolini se credea mai nazist decât Hitler

Extrasele din jurnalele Clarettei Petacci, ultima iubită a dictatorului italian Benito Mussolini, care au fost deja publicate, luni, de cotidianul italian „Corriere della Sera“, arată că, în discuţiile intime cu amanta sa, Mussolini îşi clama prioritatea faţă de Hitler, în ce priveşte exprimarea ideilor antisemite şi rasiste.

Cele mai citite cărţi ale deceniului: Harry Potter şi Obama au înfrânt “Codul lui Da Vinci”

În Top 10 al celor mai citite cărţii din anii 2000, vedeta tv Katie Price stă alături de romancierul Ian McEwan şi de controversatul biolog Richard Dawkins (foto).

Catastrofă la nivel înalt (episodul 5)

Domnul N. Manolescu s-a supărat teribil după apariţia primei secvenţe din serialul meu (vezi Cotidianul din 3 noiembrie) şi-mi dă o copită zdravănă în textul său din 4 noiembrie. Din câte îl cunosc, ca un critic foarte fragil, mă miră că se grăbeşte să polemizeze cu mine, făcând două mari gafe. Prima gafă constă în faptul că-mi atribuie un enunţ fals despre istoria sa pe care nu l-am făcut nicăieri.
 
 
 

Spatiile publicitare F5 sunt administrate de