Unde duc lăcomia şi neomenia administraţiei locale şi somnolenţa selectivă a DNA

Spitalul Judeţean Satu Mare a devenit săptămâna trecută, pentru a doua oară în acest an, subiect mediatic de interes naţional. Miercuri, 15 mai a.c., un bărbat în vârstă de 38 de ani, tatăl a cinci copii, a făcut infarct miocardic major în baia Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Judeţean, după ce a fost lăsat să aştepte mai multe ore după triajul preliminar. Bărbatul a fost transportat apoi în stare de moarte cerebrală la Institutul Inimii din Cluj Napoca, unde a decedat marţi dimineaţă în urma decuplării de la aparate. Într-o conferinţă de presă, cu o vădită insolenţă, managerul spitalului a aruncat vina pe bolnav, susţinând că personalul de la UPU a respectat protocoalele medicale, dar bărbatul respectiv nu a făcut cunoscut, cu ocazia triajului preliminar, că ar suferi de boli cardiovasculare. Bolnavul nu putea face cunoscut acest lucru întrucât, potrivit familiei sale, nu ştia că ar suferi de astfel de afecţiuni. Aceeaşi insolenţă a afişat managerul spitalului cu câteva luni în urmă, în plină iarnă geroasă, după ce televiziunile locale şi naţionale au prezentat cazul unei bătrâne care, în plină iarnă geroasă, a zăcut leşinată lângă poarta Spitalului Judeţean circa o oră, întrucât personalul de la UPU a refuzat să o transporte şi să o consulte în secţie. Și atunci, ca într-un film cu proşti, managerul spitalului a susţinut că UPU a respectat protocoalele şi că bătrâna respectivă nu a putut fi transportată şi consultată întrucât nici ea nici cei care au găsit-o nu au sunat Salvarea la telefonul de urgenţă 112.

Manager al Spitalului Judeţean Satu Mare este de doi ani Marcela Papici, care a fost numită în această funcţie de preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ștef, cu care se află în relaţii foarte apropiate. Marcela Papici este de profesie economist, iar, până ce a intrat în politică cu câţiva ani în urmă, locurile sale de muncă cunoscute au fost la biroul FNI/FNA Satu Mare şi la o firmă privată de turism. Ascensiunea sa a început după ce s-a înscris în PNL şi s-a apropiat deAdrianȘtef, care este cumnatul şi finul fostului lider liberal judeţean, deputatul Ovidiu Silaghi, fost ministru în guvernele Tăriceanu şi Ponta. După alegerile locale din 2012, Papici a fost desemnată viceprimar al municipiului Satu Mare din partea PNL, dar după doi ani a trebuit să plece întrucât a manifestat aroganţă atât faţă de cetăţeni cât şi faţă de angajaţii primăriei. Papici s-a înscris ulterior în organizaţia locală ALDE, înfiinţată şi condusă de cumnaţii Silaghi şi Ștef, şi a fost răsplătită cu funcţia de manager al Spitalului Judeţean Satu Mare, în care are un salariu mai mare decât al unui parlamentar sau ministru. Din păcate, aceeaşi aroganţă a manifestat-o şi faţă de angajaţii şi pacienţii Spitalului Judeţean. Și la primărie şi la spital, Marcela Papici a excelat doar prin ţinutele vestimentare de bal, gen Elena Udrea, referitor la care mulţi şi-au pus întrebări cu privire la sursele de finanţare având în vedere că soţul său este pensionar, nu afacerist milionar.

Adrian Ștef şi Marcela Papici s-au lăudat în recenta campanie electorală că, sub sceptrul lor, au fost efectuate investiţii de circa 15 milioane de euro în renovarea şi dotarea Spitalului Judeţean Satu Mare. Efectele nu se prea văd însă, pentru că tot mai mulţi sătmăreni preferă să meargă la spitale din judeţele învecinate (Baia Mare, Oradea şi chiar la Zălău) ori la Cluj Napoca şi Timişoara, unde spun că sunt trataţi mai corespunzător şi din punct de vedere medical şi din punct de vedere uman. Ștef şi Papici nu au spus însă nimic despre contractul în valoare de 4 milioane de lei pe care Spitalul Judeţean l-a încheiat anul trecut cu grupul de firme Folda, care este controlat de încă preşedintele Consiliului Judeţean. Acest grup de firme are ca obiect principal de activitate paza şi protecţia de obiective şi persoane şi a fost fondat deAdrianȘtef, prima firmă din grup fiind SC Folda Security SRL, la care acesta a avut calitatea de asociat şi de administrator. După ce a devenit vicepreşedinte al Consiliului Judeţean în toamna anului 2007, funcţie pe care şi-a păstrat-o şi după alegerile locale din 2008, Ștef a renunţat la funcţia de administrator, iar ulterior şi-a cesionat părţile sociale, pentru a acoperi afacerile firmei cu Consiliul Judeţean şi cu instituţii subordonate acestuia. La Satu Mare este de notorietate că Ștef a controlat în continuare grupul de firme Folda şi că el a asigurat contractele derulate cu Consiliul Judeţean şi cu instituţiile subordonate acestuia, ca Spitalul Judeţean, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Muzeul Judeţean, Centrul Militar Judeţean. În perioada în care a deţinut funcţiile de vicepreşedinte respectiv de preşedinte al Consiliului Judeţean, Ștef a fost văzut frecvent la sediul Folda, unde tatăl său a fost numit director al principalei firme din grup.

Instituţiile abilitate ale statului, îndeosebi SRI şi DNA, nu s-au dovedit interesate de sifonarea a aproape un milion de euro de la Spitalul Judeţean în 2015 de către o firmă controlată de preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ștef. Atitudinea DNA este cu atât mai suspectă cu cât, cu trei ani în urmă, atât la Serviciul Teritorial Oradea cât şi la structura centrală a acestei instituţii a fost înregistrat un denunţ penal prin care a fost sesizată sifonarea sumei de 1,5 milioane de euro de la Consiliul Judeţean şi instituţii subordonate acestuia către firme din grupul Folda, în perioada în care Adrian Ștef a deţinut funcţiile de vicepreşedinte respectiv de preşedinte al Consiliului Judeţean. Prin denunţul respectiv au fost sesizate şi alte fapte grave la adresa preşedintelui Adrian Ștef (favorizarea unor firme de asfaltare, angajări pe criterii politice, clientelare în aparatul Consiliului Judeţean şi instituţiile subordonate, decontări fictive de deplasări în interes personal în ţară şi în străinătate, folosirea nelegală a cantinei restaurant şi a autoturismelor Consiliului Judeţean), dar DNA nu a instrumentat niciun dosar până astăzi, astfel că Ștef şi-a văzut liniştit în continuare de prăduirea bugetului Consiliului Judeţean.

DNA n-a mişcat un deget nici cu privire la o sesizare adresată anul trecut Serviciului Teritorial Oradea referitor la construirea de către preşedintele Ștef, pe numele întreprinderii individuale a soţiei sale, a unei pensiuni turistice cu finanţare europeană, pentru care a fost realizată canalizarea, repararea şi apoi asfaltarea drumului de acces din fonduri alocate de Consiliul Judeţean. Concret, este vorba de construirea de către cumnaţii Adrian Ștef şi Ovidiu Silaghi şi soţiile lor, în perioada 2013-2015, adouă pensiuni turistice de tip mediteranean pe strada Primăverii din localitatea Viile Satu Mare, la o distanţă de circa10 kmde municipiul Satu Mare. Cele două pensiuni au fost construite din fonduri alocate printr-un program finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, care au fost rezolvate probabil de Ovidiu Silaghi, în perioada în care a fost ministru al transporturilor în guvernul USL. Silaghi a fost în relaţii apropiate atât cu fostul prim-ministru Victor Ponta cât şi cu fostul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Ca beneficiari de proiect figurează întreprinderile individuale ale soţiilor lui Silaghi şi Ștef, respectiv Silaghi Ariana Întreprindere Individuală, pentru “Pensiunea Agroturistică Florilor”, pentru care a fost alocată suma de 117.606 euro, şi Ștef Ramona Loredana Întreprindere Individuală, pentru “Pensiunea Agroturistică Primăverii”, pentru care a fost alocată suma de 117.497 euro. Pensiunile au fost executate de firmele SC Tarr Const SRL Livada şi SC Gati Const SRL Oraşul Nou, firme care au beneficiat constant de lucrări substanţiale atribuite de Consiliul Judeţean Satu Mare sau de primării aflate sub controlul politic al preşedintelui Ștef şi deputatului Silaghi. Cele două pensiuni includ câte o casă de tip mediteraneean, care au în spate o căsuţă pentru personalul de pază sau de serviciu şi o piscină. Pensiunea construită de Întreprinderea Individuală Ștef Ramona Loredana este finalizată, având şi curte betonată şi gard, în timp ce pensiunea construită de Întreprinderea Individuală Silaghi Ariana aştepată să fie tencuită. Grav este că, în anul 2014, Consiliul Judeţean a alocat primăriei comunei Viile Satu Mare o sumă suplimentară de 35.000 lei, care, potrivit unei înţelegeri dintre preşedintele Ștef şi primarul Szucs Szabolcs, a fost utilizată pentru lucrări de canalizare şi reparare prin pietruire a străzii Primăverii, de la strada Principală până la casele construite cu bani europeni şi guvernamentali de familiile Ștef şi Silaghi. Recent Primăria comunei Viile Satu Mare a şi asfaltat drumul până la aşa-zisele pensiuni turistice ale familiilor Ștef şi Silaghi.

În perioada în care a deţinut funcţii la Consiliul Judeţean,AdrianȘtef nu s-a dedulcit numai la banii pentru sănătate şi achiziţii publice (lucrări de infrastructură, servicii de pază şi protecţie), ci şi la banii alocaţi pentru cultură. În acest scop şi-a implantat oameni apropiaţi în fruntea principalelor instituţii de cultură aflate în subordinea şi în finanţarea Consiliului Judeţean. Principalul său pion a fost Felician Pop, activist cultural la căminul cultural dintr-o comună apropiată de municipiul Satu Mare (Odoreu) înainte de 1989, care a deţinut în perioada cât a fost vicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului Judeţean funcţiile de director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (2007-2014) şi director al Muzeului Judeţean (din 2015). În perioada 2014-2015 Felician Pop a fost angajat consilier personal al preşedintelui Adrian Ștef. Când a plecat din fruntea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Pop a aranjat cu preşedintele Ștef ca director al acestei instituţii să fie numit un tânăr apropiat al său, Robert Laszlo, care avea vârsta de 23 de ani şi nu avea studii şi experienţă de specialitate, fiind absolvent al unei facultăţi private de psihologie. Laszlo a deţinut anterior o scurtă perioadă de timp funcţia de director adjunct al Bibliotecii Judeţene, pe care a ocupat-o tot în urma unui aranjament între Pop şi Ștef. În perioada respectivă, Pop a angajat-o pe mama lui Laszlo în postul de consultant artistic la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, deşi aceasta nu avea studii şi experienţă în domeniul culturii, posedând o diploma de licenţă în administraţia publică, iar Laszlo a angajat-o pe sora lui Pop la Biblioteca Judeţeană.

Preşedintele Adrian Ștef a promovat oameni fără studii şi experienţă de specialitate şi la alte instituţii culturale subordonate şi finanţate de Consiliul Judeţean. Astfel, la Școala de Arte au fost numiţi în funcţiile de director respectiv director adjunct doi cântăreţi în restaurante şi la nunţi, care au obţinut diplome de studii superioare în mod dubios. În funcţia de director al Teatrului de Nord a fost numit un fost lider al lumii interlope din Satu Mare, arestat în anii 90 pentru trafic de substanţe interzise, care deţinea o diploma de licenţă în management obţinută în mod dubios, dar nu a avut de-a face cu teatrul nici ca spectator nici ca cititor până la numirea în funcţie.

Sub auspiciile lui Adrian Ștef, în cadrul acestor instituţii de cultură cele mai multe nelegalităţi şi cele mai mari sifonări de bani s-au produs la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale căruia i-au fost alocate anual fonduri de ordinul sutelor de mii de lei de către Consiliul Judeţean. Sub directorii Felician Pop şi Robert Laszlo, la acest centru au fost efectuate angajări nelegale, plăţi nelegale către colaboratori reali sau fictivi, decontări nelegale de diurne de deplasare, achiziţii nelegale de aparatură şi alte bunuri, plăţi nelegale pentru lucrări sau servicii (ca, de exemplu, zugrăvirea sediului Centrului în 2008 de către firma cumnatului lui Pop). Directorul Felician Pop a ajuns să-şi deconteze până la 20 de deplasări pe lună, încasând la un moment dat 11-12.000 lei lunar ca salariu şi diurne şi devenind astfel funcţionarul public cu cel mai mare venit din judeţul Satu Mare. Sume substanţiale au fost alocate pentru documentarea, editarea, tipărirea şi lansarea unor cărţi semnate de Felician Pop (Istoria secretă a Sătmarului, Istoria pălincii, Turn desfrunzit ş.a.), precum şi pentru finanţarea unor reviste (Alfazet, Confluenţe, Citadela) şi asociaţii culturale (Asociaţia Culturală Dacidava, Asociaţia Scriitorilor din Nord Vest), la care acesta a avut calitatea de asociat sau de colaborator şi a deţinut funcţii de conducere. Cu toate alocările substanţiale de fonduri, cuplul Felician Pop – Robert Laszlo nu a reuşit să pună pe picioare un ansamblu folcloric profesionist la nivel judeţean, cum s-a reuşit în judeţele învecinate, ci a destrămat şi formula preexistentă obligându-i pe folcloriştii mai valoroşi să plece. În toată această perioadă nu a fost achiziţionat nici măcar un instrument de muzică tradiţională. Actualmente centrul mai are nouă angajaţi, dintre care patru au funcţii de directori, iar doi sunt directorul Laszlo şi mama sa pe post de consultant artistic.

Foşti angajaţi ai Centrului au sesizat conducerea Consiliului Judeţean, Comisia de Cultură şi Comisia Juridică cu privire la o parte din nelegalităţi, dar nu a fost luată nicio măsură, preşedintele Ștef şi şeful Serviciului Audit ţinându-le tot timpul sub preş.

După numirea sa în funcţia de director al Muzeului Judeţean în 2015, Felician Pop a continuat unele din practicile anterioare şi la această instituţie, pentru care alocările de fonduri din partea Consiliului judeţean au fost şi mai substanţiale. Un prim pas l-a făcut prin înfiinţarea unei noi asociaţii culturale denumită „Prietenii Muzeului Sătmărean”. În semn de fidelitate şi preţuire faţă de preşedintele Adrian Ștef, în ultima zi a campaniei pentru alegerile locale, directorul Felician Pop a organizat în sala de festivităţi a Muzeului Judeţean lansarea unei aşa-zise monografii a judeţului Satu Mare, care fost finanţată de Consiliul Judeţean, dar despre conţinutul căreia au ştiinţă, potrivit reprezentanţilor celorlalte partide politice reprezentate, doar el şi Ștef. La lansarea aşa-zisei monografii, majoritatea publicului a fost alcătuită din membri şi reprezentanţi ai ALDE, partidul în numele căruia Adrian Ștef a candidat pentru funcţiile de primar al municipiului Satu Mare şi preşedinte al Consiliului Judeţean. Manifestarea a fost în realitate o şuşă electorală deghizată care intră sub incidenţa legii penale.

Tot mai mulţi sătmăreni se întreabă de ce preşedintele Adrian Ștef nu a fost luat la întrebări de procurorii de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA şi de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare pentru nelegalităţile patronate, cum au fost luaţi vicepreşedintele CJ Mircea Govor şi primarul municipiului Satu Mare, Dorel Coica. Unii spun că tandemul Ovidiu Silaghi – Adrian Ștef a fost şi este protejat de procurorul Marius Iancu, care a deţinut funcţia de şef al DNA Oradea, iar de aproape trei ani este procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, cu care se află în relaţii apropiate din perioada în care soţia acestuia a fost angajată secretară la sediul organizaţiei judeţene a PNL. Alţii spun că tandemul Silaghi – Ștef este protejat de comisarul şef Luminiţa Șugac, ofiţer de poliţie judiciară la DNA Oradea, cu care, de asemenea, se află în relaţii apropiate, în 2012 urmărind să-l promoveze pe soţul acesteia în funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Satu Mare. Este deja de notorietate că Luminiţa Șugac are un ascendant atât asupra actualului şef al DNA Oradea, procurorul Ciprian Man, cu care a lucrat câţiva ani în cadrul Biroului Teritorial Satu Mare al DNA, cât şi asupra procurorului Cristian Ardelean, cu care lucrează de aproape trei ani. Viitorul apropiat va aduce cu siguranţă lămuriri în acest sens.

Senator

Valer Marian

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.