Unde se află drumul groazei din vestul țării

Singura porțiune care nu are autostradă pe traseul Sibiu-Nădlac, între localitățile Ilia și Margina, sufocă traficul pe DN 68A, drum cu o singură bandă de circulație pe sens, aflat în zonă deluroasă. În ultimele luni pe acest tronson au avut loc mai multe evenimente rutiere care s-au soldat cu accidente. În luna ianuarie, două persoane au fost rănite după ce două autotrenuri, unul încărcat cu păcură şi altul cu cherestea, au fost implicate într-un accident în localitatea Dumbrava din judeţul Timiş. Luna trecută, două persoane au fost rănite, una dintre ele fiind scoasă dintre fiarele contorsionate de pompierii de la descarcerare, în urmă unui accident grav petrecut la intrarea în Margina dinspre Făget. Echipele de descarcerare au făcut eforturi pentru a extrage una din victime dintre fiarele unui autoturism. A două victima s-a ales cu răni minore şi o sperietură zdravănă, însă a ieşit din autoturism pe propriile picioare. Unul dintre şoferi s-a angajat într-o depăşire şi a izbit în plin o maşină care circulă regulamentar. Tot luna trecută, traficul a fost întrerupt pe DN68A Săcămaș – Margina, în zona Coșava, în urma unui accident rutier în care au fost implicte un autoturism și două autotrenuri. Un TIR s-a ciocnit frontal cu un autoturism, iar două femei au rămas blocate în mașina zdrobită. A fost nevoie de o echipă de descarcerare pentru a fi scoase victimele dintre fiare, însă pentru o femeie a fost prea târziu. Autoturismul a acroșat un autotren în timp ce îl depășea, după care a pătruns pe sensul opus și a intrat în coliziune cu un alt autotren. Anul trecut, în luna februarie, un bărbat în vârstă de 47 de ani, din Galați, care conducea un autoturism pe DN 68 A, dinspre Deva spre Timișoara, într-o curbă fără vizibilitate, s-a angajat în depășirea unui autoturism și a intrat în coliziune cu autoturismul condus regulamentar din sens opus. Ajunşi la locul impactului dintre două autoturisme, pompierii au găsit într-o maşină inamtriculată în Dâmboviţa, un bărbat decedat şi alţi doi aflaţi în stop cardio-respirator. „Traficul intens, carosabilul îngust, virajele strânse, toate duc la un grad extrem de redus de siguranță a circulației, în timp ce accidentele rutiere grave sunt frecvente! Cu toate acestea, CNAIR și Ministerul Transporturilor par să fie incapabile să urgenteze demersurile de finalizare a autostrăzii A1 Lugoj-Deva. Considerăm scandalos faptul că în mai bine de 3 ani de zile CNAIR nu reușește să scoată la licitație tunelele aferente lotului 2, în timp ce lotul 3, în stadiu foarte avansat de execuție, nu poate fi descărcat pe raza localității Holdea deoarece Ministerul Transporturilor întârzie să emită autorizația de construire! Lotul 4 este și el întârziat cu aproape 2 ani de zile datorită procedurilor birocratice și are orizont de finalizare abia sfârșitul anului 2018!”, susțin reprezentanții ONG Pro Infrastructură. Aceștia au prezentant o filmare cu traficul de pe DN 68A.

Lotul 3 de pe autostrada Lugoj-Deva, ce se întinde între Ilia și Coșevița, are 21,2 kilometri. Constructorii sunt Teloxim Con SRL, Comsa SA, Aldesa Construcciones SA si Arcadis Eurometudes SA, iar costul total este de 132 milioane euro. Lotul 4 este cuprins înstre Șoimuș și Ilia și are 22,1 kilometri. Costă 419,4 milioane de lei, fără TVA și este construit de Tehnostrade, Spedition UMB. Din Lugoj-Deva mai rămân astfel 13,6 kilometri, parte din lotul 2, de la Margina la Coșevița. La începutul acestui an s-au dat în folosință primii 15 kilometri din acest tronosn, între Traian Vuia și Margina. Tot tronsonul de 28,6 kilometri are o valoare de 478.320.996,23 lei iar constructor este asocierea S.C. Salini Impregilo S.p.a. si S.e.c.o.l. – Societa Edile Construzioni e Lavori – Societate pe acțiuni. Astfel, la finele anului se poate merge pe autostradă direct de la Sibiu până în Occident, cu excepția celor 13,6 kilometri.

Șantierele de autostradă din zona Transilvaniei se confruntă de câteva luni cu diverse obstacole precum anumite peșteri, urme de urs, șerpi, reptile, stupine sau plantații de paulownia. Una dintre cele mai problematice situații se găsește în zona deluroasă a autostrăzii Lugoj-Deva, cuprinsă între Coşava (judeţul Timiş) şi Holdea (judeţul Hunedoara), acolo unde autoritățile au prevăzut două tuneluri de subtraversare pentru urși. Investiția a umflat factura autostrăzii și din această pricină cu aproximativ o lună în urmă ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, a declarat că va încerca să-i convingă pe oficialii Comisiei Europene că soluţia tunelurilor este prea scumpă şi să-i determine să accepte soluţia excavării, absolut respinsă de organizaţiile de mediu. Mergând pe traseu, Cuc și-a revizuit părerea și a spus că porţiunea care cuprinde tuneluri şi viaducte va fi scoasă din contractul cu italienii de la Salini Impregilo (constructorii lotului 2, Traian – Vuia – Holdea) şi licitată separat. Ministrul a fost completat de directorul Companiei de Autostrăzi (CNAIR), Ştefan Ioniţă: „Soluţia acolo este de tunel – viaduct – tunel: 300 de metri, alţi 300 de metri, respectiv 1,3 kilometri. Costurile sunt estimate undeva la 180 de milioane de euro. Cred că în această toamnă putem avea un constructor desemnat dacă toate procedurile de licitaţie merg ca la carte. Este vorba despre secţiunea E a lotului, care, evident, nu va fi gata în acest an, dar va fi gata secţiunea D”.

Tot pe autostrada Lugoj-Deva, dar pe lotul 4, șantierul a fost ținut în loc de peșteri cu lilieci incluse în situl Natura 2000. Ca și în primul caz, costurile ar fi crescut pentru că secțiunea respectivă ar fi trebuit relicitată, pentru protejarea siturilor. „Costurile pe kilometrul de autostradă sunt date în urma elaborării studiilor de fezabilitate. Acestea generează costul pe kilometru, dar dacă avem situri arheologice pe traseu, avem alte costuri. Deja avem o suplimentare a costurilor pentru un lot de autostradă, este secţia E din lotul 2 Lugoj-Deva unde trebuie să construim suplimentar viaducte pentru mamifere mari, valoarea proiectului crescând cu 180 de milioane de euro”, a ministurl Cuc la TVR1. Acesta a declarat că a vrut să vadă cu ochii lui cum arată peșterile și a mers la fața locului și a rămas surprins de ce a găsit. „M-am dus şi eu să văd pe Lugoj-Deva, lotul 4, peştera cu lilieci. Mă aşteptam într-adevăr la o peşter, dar am găsit…o scorbură. Nu vreau să se înţeleagă că nu vreau să protejez mediul, dar mi se pare un pic deplasat să blocăm un obiectiv de infrastructură major, o autostradă în România şi să nu găsim o soluţie…Acesta este unul dintre motive pentru care costurile pentru construcţia de autostrăzi cresc exponenţial”, a declarat Cuc. Acesta a adăugat că nu a găsit niciun liliac în peștera „scorubură”. „Nu am găsit niciun liliac”. „În momentul în care s-au identificat siturile Natura 2000 în România şi s-au amplasat pe diverse zone nu a fost consultată şi CNAIR şi astfel ne-am trezit cu diverse situri pe diverse tronsoane de autostrăzi. În momentul de faţă, reluăm procedura de revizuire de acord de mediu, pentru că trebuie relocat sau ocolit ceea ce e în zonă, conform normelor de mediu şi astfel ajungem la creşterea preţului pe autostradă. Cred că vinovaţii sunt cei care au introdus aceste situri fără să se consulte cu cei din CNAIR, să vadă pe unde trec obiectivele majore de investiţii, astfel încât să putem devia într-un fel sau altul traseul obiectivului respectiv, să nu ne trezim cu o peşteră. Vizavi de viaductele pentru mamifere mari, am vorbit cu oamenii din zonă şi ei spuneau că nu au mamifere mari în acea zonă. Au fost două metode de abordare pe acest proiect, cel puţin pe lotul 2, fie să mergem mai departe cu proiectul, iar cea de-a doua scoaterea şi relicitarea separată a acelui tronson. Am mers pe această variantă pentru că, altfel, riscam sancţiuni din partea UE şi pierderea fondurilor”, a explicat oficialul Guvernului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.