Ungaria: performanțe economice fără organe anticorupție?

Guvernul de la Budapesta este acuzat de partidul de extremă dreapta Jobbik, a doua forță din Parlament, că nu depune suficiente eforturi pentru combaterea corupției, iar naționaliștii maghiari îi dau premierului Viktor Orban exemplul României. Liderii Jobbik i-au cerut procurorului general Peter Polt să prezinte valoarea totală a activelor confiscate de la politicienii și șefii companiilor de stat care au fraudat bugetul statului. Deputatul Staudt Gabor a oferit exemplul României, unde autoritățile au confiscat circa 430 de milioane de euro de la politicienii corupți, adăugând că Ungaria a făcut mult mai puțin în această privință.

Un atac similar a venit și din partea Transparency International Ungaria, care a criticat guvernul de la Budapesta pentru că s-a retras din proiectul pentru crearea unei platforme electronice pentru achizițiile publice și din Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. În plus, Transparency International acuză guvernul că 13% dintre licitații se fac fără o notificare prealabilă, iar la 40% dintre licitații se înscrie o singură companie. „În loc să discute despre bunele practici de guvernare, Parteneriatul a devenit un loc în care anumite țări dau lecții altora, unde faptele sunt interpretate eronat și unde se elaborează rapoarte părtinitoare, care subliniază opiniile așa-ziselor organizații civice care critică mereu țara noastră, fără a asculta răspunsul guvernului“, se arată în motivarea retragerii Budapestei din amintitul Parteneriat.

„Economia Potemkin“ a Ungariei

Un material realizat pentru Bloomberg de ziariști maghiari arată că Ungaria stă mai bine doar decât Madagascarul și Venezuela în topul transparenței guvernării și că țara devine o „economie Potemkin care arată bine din exterior, dar se deteriorează din interior“, iar sărăcirea populației este dată ca cel mai relevant exemplu. Guvernul Orban este criticat pentru naționalizarea companiilor de utilități și retragerea, astfel, din țară a unor companii precum Electricite de France, Eni sau Engie. Partidele din opoziție acuză strategia lui Viktor Orban de creare a unei „burghezii naționale“ pentru sărăcirea a 90% din populație, din cauza introducerii impozitului unic.

4% reprezintă procentul de creștere economică a Ungariei, estimat pentru 2017 de secretarul de stat Csaba Domotor, într-o declarație citată de agenția publică de presă MTI

Atacul la adresa guvernului vine pe fondul pregătirii alegerilor prezidențiale. Președintele Ungariei este ales de Parlament, iar Jobbik se află în negocieri cu Partidul Socialist pentru o puțin probabilă coalizare împotriva candidaturii actualului președinte susținut de FIDESZ, Janos Ader. Miza alegerilor este reașezarea forțelor de opoziție în vederea alegerilor parlamentare din 2018.

Cele mai bune performanțe din Europa Centrală și de Est

Are nevoie „economia Potemkin“ a Ungariei de un parchet anticorupție, de o reîntoarcere la privatizări și de renunțarea la politica „liberală“ a guvernului Orban, astfel încât țara să redevină un magnet pentru investitori, precum în anii 1990?

Răspunsul premierului Viktor Orban este limpede. Țara este pe drumul cel bun, pentru că ratingul Standar&Poor’s a revenit la BBB – (același ca în cazul României). Apoi, încheierea programului suprataxare al băncilor, inițiat în 2010, a făcut ca Ungaria să aibă cea mai mare performanță bursieră din regiune în 2016, depășind Polonia. Agenția publică de presă MTI îl citează pe secretarul de stat Csaba Domotor, care spune că Ungaria va avea o creștere economică de 4% în 2017, cu un șomaj de doar 4,7% și, mai important, că guvernul se va axa și pe măsuri în favoarea investitorilor: taxa pentru companii va scădea la 9%, iar contribuțiile plătite de angajatori se vor reduce cu 5% – măsuri menite să ducă la creșterea salariilor. În plus, în 2016, TVA-ul pentru furnizarea serviciilor de Internet a scăzut de la 27% la 18%, iar pentru o serie de produse alimentare a fost redus la 5%.

O nouă relație cu SUA

Guvernul de la Budapesta se poate lăuda cu performanțe bune în atragerea investițiilor chineze. Ungaria, Cehia și Polonia sunt singurele țări din formatul 16+1 stabilit între China și țările Europei Centrale și de Est care au beneficiat de investiții majore, celelalte state neavând parte de investițiile la care au sperat, în special în infrastructură, arată un studiu al Consiliului European pentru Relații Internaționale. Vizita lui Vladimir Putin la Budapesta, programată în luna februarie, poate genera critici, fiind interpretată ca oficializare a unei închinări a industriei energetice în fața Rusiei, în urma unui contract de 20 de miliarde de euro pentru transformarea centralei nucleare de la Pacs. Însă marea lovitură a lui Viktor Orban în 2017 poate fi întâlnirea sa cu președintele Donald Trump, în Statele Unite, tot mai frecvent vehiculată în presa ungară, însoțită de numirea unui nou ambasador american, având în vedere că noua administrație îi va retrage pe ambasadorii politici numiți de administrația Obama, așa cum este cazul Ungariei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.