Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) cere Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi denunţarea declaraţiei comune făcute cu Parchetul General din iulie 2017 şi punerea în discuţie separat a unei eventuale declaraţii care să fie conformă competenţelor fiecărei autorităţi.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) trebuie să clarifice în faţa opiniei publice că judecătorii sunt singurii care înfăptuiesc justiţia, iar competenţele judecătorilor nu sunt comune cu cele ale procurorilor.
Pe de altă parte, transmite UNJR, Parchetul General poate semna un angajament separat, împreună cu direcţiile pe care le are în subordine, DNA şi DIICOT, prin care să îşi asume implementarea propriilor obiective şi angajamente, inclusiv în ceea ce priveşte lupta anticorupţie.
„Semnarea unui «angajament comun» judecători-procurori a condus la amestecarea în ochii opiniei publice a celor două funcţii, cea de acuzare, pe de-o parte, şi cea de judecată, pe de altă parte, cu consecinţe directe asupra aparenţei de independenţă a justiţiei şi implicit a încrederii cetăţenilor în aceasta. Instanţele şi parchetele au roluri constituţionale clar definite şi diferite, ce nu pot fi amestecate. În timp ce justiţia «se înfăptuieşte în numele legii», «este unică, imparţială şi egală pentru toţi» şi este realizată prin ICCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti, rolul constituţional al Ministerului Public este de a «reprezenta interesele generale ale societăţii» şi de a apăra «ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor»”, precizează Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, într-un comunicat de presă remis miercuri MEDIAFAX..
Reprezentanţii judecătorilor mai spun că diferenţa constituţională dintre judecători şi procurori reiese şi din statutul constituţional al acestora. Astfel, în timp ce “judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”, procurorii “îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.
UNJR arată că afirmaţia Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căreia agrearea de către CSM şi ICCJ a semnării unei astfel de declaraţii comune cu Parchetul General s-a făcut în faţa ministrului justiţiei din 2016 conduce la ideea că judecătorii s-ar afla sub autoritatea ministrului Justiţiei, ceea ce este, potrivit Uniunii, contrar statutului constituţional al acestora.
„UNJR se alătură, astfel, Asociaţiei Magistraţilor din România şi condamnă modul în care, fără consultarea judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă în mod «ferm», alături de Parchetul General, «angajamentul sistemului judiciar român de continuare şi intensificare a eforturilor de lupta împotriva corupţiei prin toate mijloacele legale» Semnarea de către CSM şi ICCJ a unui angajament de «luptă» în comun cu reprezentanţii Ministerului Public dă o lovitură grea independenţei justiţiei, prin afectarea aparenţei de imparţialitate a judecătorilor chemaţi să judece inclusiv dosare de corupţie”, potrivit sursei citate.
În urma acestei declaraţii comune, spune UNJR, orice persoană acuzată de corupţie de către procurori îşi poate pierde încrederea că îi sunt asigurate garanţiile unui proces echitabil, câtă vreme CSM – “garantul independenţei justiţiei” – şi ICCJ – care înfăptuieşte justiţia – sunt angajate într-o luptă de aceeaşi parte cu acuzarea.
Totodată, angajamentul a fost perceput deja în spaţiul public ca un parteneriat al instanţelor cu parchetele, fapt ce încalcă grav una dintre garanţiile unui proces echitabil ce reiese implicit din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căreia: “Justiţia nu trebuie doar înfăptuită, ci trebuie să şi apară că atare – justice must not only be done but seen to be done“, transmite Uniunea.
UNJR le reaminteşte membrilor Consiliului Superior ai Magistraturii că, potrivit legii, răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului şi de aceea, cu atât mai mult, când vorbesc sau angajează instituţia în numele întregului sistem judiciar, trebuie să o facă după consultare cu cei care i-au ales şi în limitele mandatului pe care l-au primit şi pe care legea îl permite.
Mai mult, UNJR constată că această declaraţie semnată de către CSM vine în contradicţie cu poziţia majorităţii instanţelor judecătoreşti care, în proporţie de 80 la sută, prin votul dat în Adunările Generale din octombrie 2016, şi-au asumat Memorandumul privind Justiţia, prin care au solicitat respectarea independenţei sistemului judiciar. În memorandum se prevede, printre altele, că „justiţia trebuie să aibă că şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, „respectarea independenţei instanţelor, a principiului separării puterilor în stat, a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum şi a egalităţii de arme dintre acuzare şi apărare”, „în exerciţiul funcţiilor lor, judecătorii şi procurorii trebuie să fie şi să apară independenţi unii de ceilalţi, conform rolului ce revine fiecăruia”.
„Preşedinţii tribunalelor şi ai curţilor de apel şi-au asumat Rezoluţia de la Constanţa, din data de 29 mai 2017, prin care au solicitat «consolidarea statutului judecătorilor prin separarea imediată a atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, întrucât recunoaşterea acestei garanţii ar conduce la o consolidare a independenţei judecătorilor, singurii care înfăptuiesc justiţia», arată Uniunea.
Astfel, UNJR susţine aceste cerinţe şi constată că, în loc să facă demersuri pentru îndeplinirea lor, membrii CSM acţionează „în contra spiritului acestui demers legitim de garantare a independenţei justiţiei şi de consolidare a încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar, în funcţionarea şi eficienţa lui”.
„Combaterea corupţiei este un deziderat pe deplin legitim şi necesar, în numele căruia, însă, nu se pot încălca principii ale democraţiei şi statului de drept, deoarece atunci devine însăşi această luptă o formă de corupţie şi de corupere a statului. Tocmai în vederea garantării unei autentice lupte împotriva corupţiei, judecătorii şi procurorii trebuie să îşi îndeplinească strict atribuţiile distincte ce le revin într-un proces penal, cu respectarea procedurilor legale şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, concluzionează reprezentanţii Uniuni Naţionale
În consecinţă, UNJR cere CSM şi ICCJ denunţarea „de îndată” a acelei declaraţii comune cu Parchetul General şi punerea în discuţie separat a unei eventuale declaraţii care să fie conformă competenţelor ce revin fiecăreia dintre cele trei autorităţi.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a arătat, miercuri, într-un comunicat de presă, că „Declaraţia comună” semnată, în paralel, de CSM, ICCJ şi PG, nu a fost contestată printr-o procedură legală, motiv pentru care criticarea ulterioară a demersului este „excesivă, dacă nu chiar incorectă”.
„Hotărârea în cauză a fost adoptată de CSM în mandatul anterior, însă, atâta vreme cât niciunul din actualii membri ai Consiliului nu a pus în discuţie o posibilă modificare sau revocare a acesteia şi nici nu a fost valorificată vreo procedură legală de contestare a hotărârii menţionate, apreciem ca excesivă, dacă nu chiar incorectă, criticarea ulterioară a demersului actualei conduceri de a pune în aplicare prevederile acesteia, nimeni – şi mai ales membrii CSM – neputându-se prevala de necunoaşterea conţinutului său”, conform documentului citat.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Parchetul General şi instanţa supremă au semnat o declaraţie comună, prin care intensifică lupta anticorupţie, documentul fiind publicat pe pagina oficială a CSM.
Conform sursei citate, cele trei instituţii menţionate precizează în document că „(1) îşi exprimă, în mod ferm, angajamentul sistemului judiciar român de continuare şi intensificare a eforturilor de luptă împotriva corupţiei, prin toate mijloacele legale. (2) Aderă la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020”.
Cel de-al treilea punct al declaraţiei prevede faptul că procurorii şi judecătorii, inclusiv membrii CSM, îşi asumă îndeplinirea măsurilor ce ţin de competenţa autorităţii judecătoreşti.
Documentul mai prevede şi „participarea la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite prin mecanismul de monitorizare al Strategiei Naţionale 2016-2020”.
Actul este semnat de Mariana Ghena, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), şi Augustin Lazăr, procurorul-şef al Parchetului General.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.