UNJR îi cere președintelui Iohannis să convoace CSAT

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România îi adresează președintelui Klau Iohannis o scrisoare deschisă în care îi cere să convoace Consiliul Superior de Apărare a Ţării.

Judecătorii solicită clarificarea implicării SRI în justiţie arătându-se „profund îngrijorată de situaţia devoalată de declaraţiile publice din ultimele săptămâni privind implicarea serviciilor secrete în justiţie dincolo de limitele legii”.

Pe 11 mai, UNJR a cerut, de asemenea, Consiliului Superior al Magistraturii să verifice dacă sunt ofițeri acoperiți printre magistrați, după afirmațiile făcute de Traian Băsescu în acest sens. De asemenea, UNJR a cerut CSM să solicite de la SRI lămuriri după declarațiile controversate făcute șeful Direcției Juridice a Serviciului, care a afirmat că Serviciul Român de Informații nu se mai retrage din „câmpul tactic” odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, ci își menţine „interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

“Saltul” făcut de Serviciul Român de Informaţii prin adoptarea unui “concept integrat”, care include Serviciul Român de Informaţii în actul de justiţie, nu este altceva decât un salt făcut în afara legii, un salt prin care limitele legale ale activităţii acestui serviciu sunt vădit depăşite, se arată în document.

Solicitare verificări hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Excelentei Sale, domnul Klaus Werner IOHANNIS,
Preşedintele României

„Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, profund îngrijorată de situaţia devoalată de declaraţiile publice din ultimele săptămâni privind implicarea serviciilor secrete în justiţie dincolo de limitele legii, vă solicită ca, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, să convocaţi acest organism pentru a dezbate şi a hotărî cu privire la următoarele chestiuni:
– identificarea tuturor hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind atribuţiile serviciilor secrete, în special a Serviciului Român de Informaţii, în domeniul privind combaterea corupţiei şi lupta împotriva crimei organizate şi a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penala;
– verificarea compatibilităţii acestor hotărâri cu actele normative având o forţă juridică superioară, respectiv tratatele internaţionale privind drepturile omului, Constituţia României, Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;
– revocarea hotărârilor emise de către Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prin exces de putere, în sensul art.2 alin.1 lit.m din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv a hotărârilor adoptate prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a limitelor prevăzute de Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;
– verificarea tuturor activităţilor efectuate în temeiul hotărârilor menţionate anterior, luarea tuturor măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii şi angajarea răspunderii celor vinovaţi de încălcarea limitelor prevăzute de lege.
Considerente:
1. Declaraţiile publice ce au generat această solicitare :
Declaraţiile generalului Dumitru Dumbrava, acordate siteu-lui juridice.ro la data 30 aprilie 2015: ”Fenomenul corupţiei, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, a intrat relativ recent în portofoliul SRI. (…) Angajarea SRI în această luptă,(…) s-a făcut ca structură de suport a autorităţilor judiciare cu atribuţii în materie(…). Saltul evoluţiei în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupţiei, focalizând secvenţial instrumentele investigative pe toată lungimea lanţului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze.”
“Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate”.
“Realitatea este că, în foarte puţine cazuri de corupţie în sistemul judiciar, SRI pleacă de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degrabă că, aplecându-ne asupra fenomenului, am determinat analitic câteva pattern-uri infracţionale care apar ca nişte anomalii în sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infracţionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificând actorii şi partiturile jucate de aceştia, fie că este vorba de poliţişti, de procurori, judecători şi, de ce nu, SRI-işti.”
2. Declaraţiile domnului director Eduart Hellvig din data de 23 mai 2015, dată cu ocazia lansării volumului „25 de ani. Monografia SRI, 1990-2015”
„E o declaraţie care e foarte simplă şi care încearcă să clarifice oarecum ceea ce s-a întâmplat. Serviciul Român de Informaţii lucrează bine, dar din păcate are momente când comunică prost. Dacă la acea afirmaţie ar fi fost o virgulă în care s-ar fi spus ‘în limitele legilor şi competentelor stabilite pentru Serviciul Român de Informaţii’, această discuţie nu exista. A fost, ca să spun aşa, o declaraţie, sau un interviu, care a fost dată la o revistă de specialitate care poate trebuia un pic mai atent, mai ales în circumstanţele lumii în care trăim astăzi. Dacă s-ar fi comunicat că doar în ceea ce ţine de competenţele legislaţiei a Serviciului Român de Informaţii, evident că lumea ar fi înţeles că urmărim, că procesul în sine nu ne interesează pe noi în faza procesuală, dar să nu existe persoane cum au fost în trecut, judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul român”.
3. Declaraţiile domnului Traian Băsescu, fost preşedinte al României în perioada 2004-2014
“Fostul preşedinte Traian Băsescu a comentat duminica intr-un interviu pentru B1 TV declaraţiile generalului Dumitru Dumbrava si a directorului SRI Eduard Hellvig privind intervenţia SRI in Justiţie, mai exact măsura in care serviciul urmăreşte evoluţia proceselor aflate pe rolul instanţelor.
Băsescu a explicat că în CSAT s-a stabilit ca SRI sa urmărească infractorii ca aceştia sa nu influenţeze procurorii sau judecătorii in timpul procesului penal.
„Atenţionarea speciala a fost pe faptul ca infractorii reuşeau să influenţeze procurori şi judecători în timpul procesului. Aceasta era cu totul alta direcţie (n.r. decât cea indicata de Dumbrava).”

2. Prevederi legale aplicabile
LEGEA nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
ART.1
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.
ART.3
In exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.
Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii
Art.1
Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
ART. 12 alin.2
La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii pot acorda sprijin la realizarea unor activităţi de cercetare penală pentru infracţiuni privind siguranţa naţională.
ART.13
Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest.
3. Analiza declaraţiilor amintite prin raportare la prevederile legale precitate.
a) Limitele în care serviciile secrete pot acţiona în sistemul judiciar rezultă în mod explicit din prevederile art. 12 şi 13 din Legea 14/1992
a.1) natura faptelor: infracţiuni privind siguranţa naţională;
a.2) modalitatea de acţiune: sprijin la realizarea actelor de cercetare penală, nu efectuarea unor astfel de acte;
a.3) moment procesual: pe parcursul cercetării penale.
A1. Natura faptelor
Conform art.13 din Legea 14-1993, sprijinul acordat de Serviciul Român de Informaţii organelor de cercetare penală poate interveni doar în cazul infracţiunilor privind siguranţa naţională.
Includerea infracţiunilor privind corupţia şi fapte asimilate acestora în categoria infracţiunilor privind siguranţa naţională nu rezultă explicit din Legea 51/1991.
Conform declaraţiilor făcute de general Dumbrava, aceste atribuţii au intrat “recent” în sfera de activitate a Serviciului Român de Informaţii.
Potrivit informaţiilor publicate pe siteul Consiliului Suprem de Apărare a Tării., aceste atribuţii par a fi fost atribuite Serviciului Român de Informaţii prin Hotărârea 17/2015 privind combaterea corupţiei, fraudei şi a spălării banilor şi extinse ulterior prin alte hotărâri. Este necesar a e verifica în ce măsură aceste hotărâri respectă limitele legale trasate de Legea 51/1991 privind siguranţa naţională.
a.2. Cea de a doua limita stabilita de lege priveşte modalitatea de acţiune a Serviciului Român de Informaţii: sprijin la realizarea actelor de cercetare penală, nu efectuarea unor astfel de acte.
Or, atât declaraţiile din speţă, cât şi din menţiunile de pe siteul Serviciului Român de Informaţii, releva o încălcare a acestor limite.
Generalul Dumbrava declară ca “realitatea este că, în foarte puţine cazuri de corupţie în sistemul judiciar, SRI pleacă de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degrabă că, aplecându-ne asupra fenomenului, am determinat analitic câteva pattern-uri infracţionale care apar ca nişte anomalii în sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infracţionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificând actorii şi partiturile jucate de aceştia, fie că este vorba de poliţişti, de procurori, judecători şi, de ce nu, SRI-işti.”
Ideea este întărită de directorul Serviciului Român de Informaţii, care susţine că urmărirea se face nu în vederea influenţării procedurilor judiciare, ci pentru ca să nu existe persoane cum au fost în trecut, judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul roman.
Ca atare, din aceste declaraţii rezultă că ar fi vorba despre o activitate investigativă complexă şi extinsă, ce permite SRI ca, odată sesizată instanţa de judecată cu rechizitoriu, să verifice profilul judecătorilor chemaţi să soluţioneze cauza prin aplicarea acestor pattern-uri. Generalul Dumbravă chiar admite că investigarea judecătorilor de către Serviciul Român de Informaţii nu începe în cele mai multe cazuri de la un denunţ a unui magistrat corupt, ci se face pro-activ în baza faptului că un judecător este parte dintr-un complet care primeşte un dosar. Acest lucru înseamnă că judecătorii care îşi desfăşoară pur şi simplu activitatea, sesizaţi fiind cu dosare penale de mare corupţie, sunt din start investigaţi, analizaţi şi clasificaţi de Serviciul Român de Informaţii, asemenea celor care atentează la siguranţa naţională.
Pe de alta parte, aceasta componentă investigativă, ce excede evident noţiunii de “sprijin in efectuarea actelor de cercetare penala” implică supravegherea, de tipul politiei politice, a magistraţilor pentru a preveni potenţiale fapte de corupţie, cu un puternic efect de intimidare, presiune şi discreditare a judecătorilor si procurorilor.
O astfel de activitate este una asumată, în termeni generali, de către Serviciul Român de Informaţii, arătându-se pe siteul acestei instituţii ca “prin acţiuni specifice, culegem şi verificăm informaţii care ne permit să identificăm forme de manifestare ale fenomenului corupţiei ce determină disfuncţii majore în domenii de interes pentru segmente largi de populaţie, precum administraţia publică, justiţia, învăţământul, sistemul sanitar ori cel de protecţie socială.”
Privite din această perspectivă, declaraţiile mai sus amintite relevă aplicarea acestui tip de acţiune – de culegere si verificare informaţii – tuturor judecătorilor sesizaţi cu soluţionarea unor dosare de corupţie. Efectele unui acest tip de acţiune sunt devastatoare. Nu doar ca independenţa judecătorului este grav afectata, prin presiunea pusă asupra acestuia, ci şi încrederea în sistemul de justiţie va fi grav afectată.
Fiecare achitare va fi primita cu suspiciuni vis a vis de coruperea judecătorului însuşi, fiecare condamnare va fi primita cu suspiciunea efectelor presiunii ascunse şi obscure a serviciilor.
O activitate de acest tip a fost desfăşurată în trecut de către SIPA – Serviciul Intern de Protecţie şi Anticorupţie. Arhiva acestui serviciu, ce conţinea inclusiv date privind viata personală a magistraţilor,a constituit multa vreme sursa unor suspiciuni publice privind şantajul unor magistraţi sesizaţi cu dosare de mare interes public. Un astfel de abuz nu poate si nu trebuie a fi repetat.
Existenta unei hotărâri a Consiliului Superior de Apărare a Ţării privind urmărirea “procesului” pentru evitarea coruperii magistraţilor este confirmată de fostul preşedinte Traian Băsescu, în declaraţia citată – „ în C.S.A.T. s-a stabili ca S.R.I.(…)”
Ca atare, este imperios a se verifica de către Consiliul Superior de Apărare a Ţării în mod efectiv existenţa şi conţinutul unor astfel de hotărâri, în vederea restabilirii legalităţii.
a3. Limita data de momentul procesual: pe parcursul cercetării penale.
Din declaraţiile generalului Dumbrava reiese că activitatea iniţială a Serviciul Român de Informaţii de suport al acţiunii autorităţilor judiciare a fost extinsă ulterior prin “adoptarea unui concep integrat”, afirmaţie ce implică existenţa unei decizii în acest sens luată la nivel de conducere a Serviciul Român de Informaţii sau a Consiliul Superior de Apărare a Ţării.
În raport de ultima condiţie subliniem că, prin definiţie, cercetarea penală reprezintă activitatea specifică desfăşurată de organele de urmărire penală, respectiv organele de cercetare ale politiei şi organele de cercetare speciale, având drept scop strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.
Momentul procesual al urmăririi penale, ce permite Serviciului Român de Informaţii să ofere sprijin tehnic organelor de cercetare penală, este depăşit în momentul sesizării instanţei de judecată. Acest fapt rezultă cu prisosinţă din prevederile legale amintite.
Aceste limite impuse de lege trebuie respectate de SRI, iar din spusele generalului Dumbravă acest lucru s-a întâmplat până la adoptarea unui nou “concept integrat”.
“Saltul” făcut de Serviciul Român de Informaţii prin adoptarea unui “concept integrat”, care include Serviciul Român de Informaţii în actul de justiţie, nu este altceva decât un salt făcut în afara legii, un salt prin care limitele legale ale activităţii acestui serviciu sunt vădit depăşite. Concluzia se desprinde clar din analiza făcută în paragrafele anterioare.

În prezent, conform celor dezvăluite de generalul Dumbravă, activitatea Serviciului Român de Informaţii se întinde pe “toată lungimea lanţului trofic judiciar”, adică pe durata întregului proces penal.

Acest aspect este de altfel reiterat şi explicat ca atare, prin precizarea că interesul Serviciului Român de Informaţii se menţine până la soluţionarea definitivă a cauzei. Cu nuanţările precizate, afirmaţia este susţinută şi de declaraţiile directorului Serviciului Român de Informaţii.
Or, în condiţiile în care strategia Serviciului Român de Informaţii se stabileşte la nivelul Consiliului Superior de Apărare a Ţării, se impune şi sub acest aspect o verificare a hotărârilor Consiliului Superior de Apărare a Ţării, în scopul eliminării tuturor activităţilor ce exced limitele etapei procesuale ale cercetării penale.

În acord cu considerentele expuse, în vederea restabilirii încrederii atât în independenţa sistemului judiciar, cât şi în exercitarea în limitele legii a activităţii Serviciului Român de Informaţii, vă solicităm ca, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, să convocaţi acest organism pentru a dezbate şi a hotărî cu privire la următoarele chestiuni:
– identificarea tuturor hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind atribuţiile serviciilor secrete, în special a Serviciului Român de Informaţii, în domeniul privind combaterea corupţiei şi lupta împotriva crimei organizate şi a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penala;
– verificarea compatibilităţii acestor hotărâri cu actele normative având o forţă juridică superioară, respectiv tratatele internaţionale privind drepturile omului, Constituţia României, Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;
– revocarea hotărârilor emise de către Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prin exces de putere, în sensul art.2 alin.1 lit.m din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv a hotărârilor adoptate prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a limitelor prevăzute de Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;
– verificarea tuturor activităţilor efectuate în temeiul hotărârilor menţionate anterior, luarea tuturor măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii şi angajarea răspunderii celor vinovaţi de încălcarea limitelor prevăzute de lege”.

Va asigurăm, domnule preşedinte, de întreaga noastră consideraţiune.
Cu stimă,
Judecător Natalia Roman
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.