Spaima a 30% din români

Rezultatele economice fluturate de Guvern încă de anul trecut nu sunt la fel de apreciate de români.

Dovadă stă studiul GfK publicat la sfârșitul săptămânii trecute, care spune că aproape 30% din români sunt siguri că nivelul lor de trai va scădea din cauza creșterii prețurilor la utilități.

În plus, oamenii sunt îngrijorați că-și vor pierde locurile de muncă, că nu mai pot face economii pentru îmbunătățirea locuințelor și trebuie să apeleze la împrumuturi bancare.

Studiul realizat de compania de cercetare GfK, la iniţiativa grupului britanic International Personal Finance (IPF), arată că peste 29% din români sunt îngrijorați de posibilitatea creşterii costului de trai anul viitor. În plus, 15% din cei chestionaţi sunt îngrijoraţi că şi-ar putea pierde locul de muncă. Cu toate acestea, doar 21% din intervievaţi sunt preocupaţi de evoluţia economiei în următoarea perioadă. „Creşterea costului de trai în următoarea perioadă este pusă de 29% dint clienţii români pe seama creşterii cheltuielilor cu utilităţile, peste media de 17% la nivel european, a costurilor cu locuinţa, fie că este vorba despre chirii sau despre rate la bancă pentru achiziţionarea unei locuinţe (15%) şi a cheltuielilor cu alimentele (12%).

Prin comparaţie, pentru respondenţii din Europa, principalul motiv al creşterii costului de trai este reprezentat de cheltuielile cu chirii sau rate pentru achiziţia locuinţei (19%) şi de cheltuielile cu alimentaţia (19%)“, se precizează într-un comunicat de presă al GfK. Analiștii și economiștii români confirmă datele studiului.

„Disperare guvernamentală“

Președintele Inițiativei pentru Competitivitate, Andreea Paul, susține că ultima scumpire a carburanților va genera creșteri în lanț a prețurilor la utilități și a altor produse. „Toate familiile plătesc facturile la utilități și alimentează cu carburanți mașinile. Prețul energiei influențează inclusiv prețul apei. Totul. Scumpirile în lanț se vor resimți în toate produsele și serviciile de pe piață, pe scurt, în toate buzunarele românilor. Ultimele propuneri de «urgență» fiscală nu au nicio legătură cu creșterea competitivității economice, nici cu creșterea puterii de cumpărare sau a calității vieții“, spune Andreea Paul.

Ea apreciază că schimbarea Codului fiscal prin OUG, fără dezbateri publice, este cauzată de „disperarea guvernamentală“ de a colecta bani suplimentar la bugetul țării „pentru acoperirea unor promisiuni de neacoperit“.

Pensionarea, factor de stres

Față de aberațiile pensiilor speciale de zeci de mii de lei, românii de rând sunt de-a dreptul îngrijorați de retragerea din activitate. 12% din respondenți spun că pensionarea le va afecta nivelul de trai, spre deosebire de media de numai 6% la nivel european. În plus, 7% din români iau în calcul posibilitatea ca, în perioada următoare, să primească mai puţini bani din străinătate, astfel că vor trăi mai prost. Potrivit studiului, românii au un comportament de creditare responsabil. Cei mai mulţi dintre respondenţi au declarat că iau în calcul împrumuturile de la bănci sau instituţii financiare nebancare în principal atunci când vor să facă îmbunătăţiri în locuinţă (31%), când intervin cheltuieli neaşteptate care le pot influenţa situaţia financiară (29%) sau cheltuieli medicale (18%), când caută să-şi consolideze datoriile (23%), dar şi pentru a investi în educaţia copiilor (5%).

Măsuri fiscale aparent bune

Andreea Paul spune că în proiectul de OUG pentru modificarea Codului Fiscal se mai anunță introducerea unui plafon de 30% pentru deducerea cheltuielilor cu creditele înstrăinate, care este „o măsură doar în aparență bună“. „Majoritatea băncilor și-au cam vândut creanțele neperformante până anul trecut. Nu văd de unde noi fonduri consistente colectate la bugetul țării. Înainte de 2008, a fost într-adevăr un iureș de creditare, iar cele neplătite la scadență au fost înstrăinate masiv anii trecuți. Astăzi însă rata creditelor neperformante este la minimul post-criză, la 9%. Așadar, spațiul pentru înstrăinarea de noi credite neperformante s-a redus extrem de mult ca o astfel de prevedere să aibă impact bugetar semnificativ“, explică președintele
INACO.

Aceeași piesă din 2007-2008

„Aproximativ două treimi din creştere este alimentată de consum: mâncăm, bem, ne schimbăm garderoba, cumpărăm produse (electrocasnice în special) şi călătorim. Într-adevăr, creşte şi cifra de afaceri din industrie (+10%) şi servicii (+8%), dar acestea contează prea puţin în formarea PIB. Cumpărăm mai mult decât producem, şi diferenţa se duce în importuri“, a susţinut Iancu Guda, preşedintele asociaţiei analiştilor financiari-bancari. „Am mai văzut acest film, a rulat cu alţi actori, aceeaşi piesă, în 2007-2008. Singura intrigă care lipseste este o criza externă majoră. Au trecut 10 ani de la ultima, iar finanţele internaționale sunt afectate de un şoc major aproape la fiecare 10 ani“, a concluzionat acesta. Creşterea economică este însoţită de majorarea deficitelor, a adăugat el, precizând că statul cheltuie mai mult decât încasează, iar acest decalaj creşte. Veniturile fiscale cresc mai lent decât prognoza (+4% față de +7,5%), în timp ce cheltuielile publice cresc mult mai accelerat (salarii +20%, ajutoare sociale +10%). De asemenea, investiţiile străine scad pe fondul neîncrederii.

Împrumuturile responsabile

„4 din 10 respondenţi consideră facil să acceseze un împrumut, nivel similar cu cel înregistrat anul trecut. Asta nu înseamnă că nu tratează cu foarte mare responsabilitate un angajament financiar: 94% din respondenţi spun că se gândesc foarte atent înainte de a lua un credit şi 87% nu iau niciodată împrumuturi sub presiunea impulsului, iar 92% spun că nu împrumută mai mult decât ştiu că pot rambursa fără dificultăţi“, se notează în concluziile studiului.

Mai mult de jumătate din participanţii la sondaj din România au menţionat că folosesc servicii de credit cu regularitate, însă 64% au împrumutat mai puţin decât suma maximă posibilă.

De asemenea, 73% din respondenţi declară că au capacitatea de a plăti confortabil ratele lunare, acesta fiind principalul aspect pe care clienţii îl iau în calcul atunci când vor să ia un împrumut (64%), alături de suma totală de rambursat (54%) şi de perioada împrumutului (46%).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.