Comisia condusă de liberalul Crin Antonescu a finalizat adoptarea amendamentelor la proiectul de revizuire a Constituţiei. O declaraţie surprinzătoare a fost făcută de un oficial al Comisiei Europene.
Miercuri, vot final în comisie pe proiectul de revizuire
Comisia parlamentară special constituită pentru revizuirea Constituţiei (Comisia „Antonescu”) şi-a finalizat marţi lucrările. Urmează ca miercuri la ora 10.30 în comisie să se dea votul final pe raportul Legii de revizuire a Constituţiei. Pentru ca raportul să treacă este nevoie de votul a 2/3 dintre membrii comisiei, adică 16 voturi. USL are exact numărul acesta de parlamentari în comisie: PSD – 9, PNL – 6, PC – 1; dar, cu siguranţă minorităţile şi UDMR vor vota „pentru”. Nu se ştie dacă PDL (3 parlamentari) şi PPDD (2 parlamentari), care s-au retras neoficial de la lucrări, vor participa la votul final. După adoptare, raportul va fi trimis Consiliului Legislativ, după care va ajunge pe masa Curţii Constituţionale. Aici, judecătorii vor analiza amendament cu amendament în raport cu art. 152 aliniatele 1 şi 2 din actuala Constituţie, articol care conţine prevederi privind limitele revizuirii. Dacă vor exista amendamente care să intre în coliziune cu art. 152, acestea vor fi eliminate. O sesizare a CCR de către terţe persoane privind acest raport nu este admisibilă. În toamnă, cele două Camere ale Parlamentului vor dezbate şi vor vota separat proiectul legii de revizuire. După ce proiectul va fi adoptat, în 30 de zile se va organiza referendumul pentru aprobarea Constituţiei revizuite.
Un comunicat postat pe site-ul Ministerului Justiţiei ne face să credem că în această vară actuala guvernare şi majoritate parlamentară va avea parte de un tratament relativ similar celui din vara anului trecut din partea unor oficiali europeni. Comunicatul se referă la o întâlnire bilaterală dintre ministrul Justiţiei şi Catherine Day, secretar general al Comisiei Europene. În comunicat regăsim următoarea formulare: „Oficialul European (…) a precizat că procesul revizuirii Constituţiei va fi analizat în detaliu la nivelul Comisiei Europene”.
O astfel de declaraţie sună într-un fel a ameninţare, sau cel puţin a desconsiderare din partea dnei Catherine Day. În mod normal, Constituţia fiind Legea fundamentală a unei ţări, Parlamentul naţional este cel care are toate atributele privind revizuirea. Oficialii europeni sau organismele europene pot verifica amendamentele care vizează reglementări legate de UE, de relaţiile României cu organismele europene. Dar a anunţa că vor fi verificate în detaliu modificările aduse în Constituţie depăşeşte sfera atribuţiilor unor organisme europene. Cu siguranţă vor exista plângeri (însoţite de intoxicările de rigoare) la CE ale unor organisme care nu agreează unele modificări ale Constituţiei şi mai mult ca sigur că oficialii europeni se vor burzului la adresa autorilor revizuirii şi vor încerca să-şi impună – fără a avea vreun drept – punctele de vedere. Vom avea o vară fierbinte, chiar dacă nu la cotele celei din 2012.
Moţiune de cenzură la „pachet” cu noul premier
Unul dintre cele mai importante amendamente adoptate marţi vizează procedura depunerii moţiunii de cenzură împotriva guvernului. Formaţiunea politică sau formaţiunile politice care depun un astfel de atac împotriva guvernului trebuie să prezinte şi propunerea pentru un nou prim-ministru în eventualitatea trecerii moţiunii. Amendamentul arată astfel: „Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Prin moţiunea de cenzură, semnatarii propun o persoană drept candidat pentru funcţia de prim-ministru, iar aceasta va fi însărcinată de către Preşedinte cu formarea noului Guvern, în cazul în care moţiunea de cenzură este adoptată”.
Până în prezent, dacă o moţiune de cenzură trecea, noul premier era propus ulterior de către partidul sau coaliţia care întrunea noua majoritate.
Legat tot de perioada de preluare a puterii executive, s-a mai operat o modificare: „Guvernul îşi exercită mandatul până la data învestirii noului guvern”. Pe actuala Constituţie, guvernul în funcţie îşi exercita mandatul până la data validării alegerilor parlamentare. Prin amendamentul admis se elimină o perioadă de relativ vid politic, care poate dura de la câteva zile chiar la câteva săptămâni.
Un amendament care va supăra CCR
Aproape de finalul lucrărilor din Comisie, s-a votat un amendament care cu siguranţă nu va fi bine primit de judecătorii CCR. Practic, amendamentul reprezintă eliminarea unui punct de la capitolul „atribuţii” ale Curţii Constituţionale. S-a eliminat litera „i” a articolului 146, care avea următorul conţinut: „Îndeplineşte (CCR – n.a.) şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii”. Practic, acest articol din Constituţie era unul total imprecis, de ordin general, iar păstrarea lui ar fi putut genera abuzuri din partea unei majorităţi covârşitoare, care, în funcţie de anumite interese de grup, ar fi putut da CCR atribuţii peste cele prevăzute expres de Constituţie.
Este cunoscut cazul (cu scandalul de rigoare) al modificării Legii de organizare şi funcţionare a CCR de către PSD în 2010, când s-a introdus o atribuţie în plus CCR (inclusă în acel generic punct „I”), concret, dreptul de a verifica sesizări referitoare la hotărârile Parlamentului. Când cei din PSD şi-au dat seama de gravitatea amendamentului şi de puterea discreţionară acordată CCR, au încercat să elimine respectiva atribuţie – una relativ minoră totuşi -, dar reacţia judecătorilor pro Băsescu din CCR a fost una violentă. Preşedintele CCR a trimis organizaţiilor europene o plângere prin care sesiza „amputarea gravă” a atribuţiilor CCR, iar propaganda portocalie a umplut Europa cu intoxicări privind „atentatul” la adresa CCR. De aici a pornit „mineriada” organismelor europene împotriva guvernării USL şi a României.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.