Va fi Constanța un „Kaliningrad“ la Marea Neagră?

România poate deveni un nou „Berlin de Vest“ pe harta Europei, pe măsură ce NATO își extinde prezența militară în țară, scrie Reuters, citând analize realizate de Alianță. Este vorba despre un model care amintește de sprijinul multinațional, nu neapărat numeros, oferit de SUA, Marea Britanie și Franța în anii 1950, pentru a nu permite controlul întregului Berlin de către URSS.

Dincolo de scutul antirachetă de la Deveselu, un pas în această direcție va fi operaționalizarea unei brigăzi multinaționale la Craiova, o decizie luată încă de la Summitul NATO de la Varșovia din 2016, care a fost adusă din nou în prim-plan cu ocazia Adunării Parlamentare NATO, ce a avut loc la București, în perioada 6-9 octombrie. Componenta terestră a noii forțe NATO din România va fi asigurată de militari din zece state membre, în principal din România, cu o contribuție din Polonia, Portugalia, Bulgaria, Italia, Canada. Trupele se vor alătură celor 900 de militari americani detașați deja în România.

Organizarea brigăzii multinaționale vine după încheierea celor mai ample exerciții militare ale Rusiei din ultimii ani – Occident 2017 0 – în cadrul cărora a fost simulată respingerea unui atac din partea unor state din zona baltică. „Aceasta transmite un semnal al hotărârii NATO“, a declarat la București secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, amintind că NATO are o forță de reacție rapidă de 40.000 de militari.

România, elogiată în ziarul ginerelui lui Trump

Presa internațională notează că România a dobândit o statură importantă în cadrul NATO, prin angajamentul de a oferi 2% din PIB apărării și prin participarea pe fronturile Alianței. Mai mult, președintele SUA și-a afirmat angajamentul pentru respectarea Articolului 5 din Tratatul NATO în prezența președintelui României, iar recent, ministrul român al Apărării și șeful Statului Major s-au întâlnit în SUA cu omologii lor. Este de notat un articol extrem de laudativ la adresa României, publicat de Harlan Ullman, vreme de 12 ani consilier al comandantului trupelor SUA din Europa, acum membru al Atlantic Council din Washington. Articolul, în care se arată că „România a fost unul dintre cei mai loiali aliați ai SUA“, apare în publicația Observer, deținută începând din 2017 de ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner.

„Tactica porcului spinos“ la Marea Neagră

Lipsește însă pe moment o componentă maritimă, o forță NATO la Marea Neagră care să contracareze militarizarea puternică a Crimeii. A fost însă o inițiativă românească întâmpinată nu tocmai bine de Bulgaria și nici de Turcia. „NATO poate și trebuie să facă mult mai mult pentru România și regiunea Mării Negre“, susține Ullman, care atrage atenția că această zonă nu a fost suficient adusă în centrul atenției, cu toate că Rusia și-a întărit prezența militară în Crimea, a adus submarine în Marea Neagra, un fapt subliniat și de generalul Ciucă, iar Turcia semnalează că înclină spre Est.

„Răspunsul strategic al SUA și NATO trebuie să fie limpede: să anunțe o pivotare strategică în Marea Neagră“. „Haideți să implorăm NATO să acorde atenție regiunii și să acționeze în consecință“, scrie Ullman. Așa cum Kaliningradul este o fortăreață rusă la Marea Baltică, „Constanța poate fi, în cele din urmă, transformată într-un vârf de lance în fața Rusiei“ la Marea Neagră, scrie Ullman. De ce? Pentru că Rusia a făcut tot ce a dorit în Ucraina și Georgia, iar NATO trebuie să-i semnaleze că această perioadă a luat sfârșit. Cum? Ullman propune tactica „porcului spinos“: multe avioane și elicoptere, arme antiaeriene, antitanc, multe drone kamikaze care să lovească direct inamicul, arme care să provoace pierderi mari Rusiei în cazul unui atac, inclusiv prin „omuleții verzi“ fără uniforma armatei naționale.

Asigurări pentru Moscova

La Adunarea Parlamentară NATO, președintele României și secretarul general NATO au ținut să asigure Moscova că niciuna dintre deciziile luate de Alianță nu urmărește o confruntare cu Rusia. „Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea și nu este o amenințare pentru Rusia, așa cum a arătat Alianța și la Varșovia. Însă în relația cu Rusia este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare și coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare“, a declarat Klaus Iohannis. „Rusia este vecinul nostru. Rusia va rămâne aici. Nu vrea să izolăm Rusia. NATO nu vrea un nou război rece. Acţiunile noastre au rolul de a evita conflictele, nu de a le provoca. Menţinem angajamentele în sensul transparenţei şi predictibilităţii, care sunt în interesul tuturor“, a spus Stoltenberg.

Reacția Rusiei

De cealaltă parte, Rusia nu vede deloc cu ochi buni crearea brigăzii multinaționale de la Craiova și spune că o flotă NATO la Marea Neagră va aduce tensiuni în plus. Ambasadorul rus la București, Valeri Kuzmin, evocă Actul Fondator NATO-Rusia, din 1997, „care stipula că nu se mută trupe masive de luptă în ţările din vecinătatea Rusiei“. „Noi credem că nu este o diferenţă prea mare legat de bazele pe care aceste trupe sunt acolo, permanent sau prin rotaţie. Acesta este un pretext şi este deja un fapt că pretextul este folosit pentru a fi implementat echipament greu, pentru a fi făcute exerciţii militare complexe în apropierea graniţelor noastre“, a spus Kuzmin pentru Digi 24, subliniind că exercițiile militare ale Rusiei se fac doar pe teritoriul național. Ce a uitat însă să spună ambasadorul este că Actul Fondator NATO – Rusia face referiri multiple la Tratatul Forțelor Covenționale din Europa, semnat în 1990, care limitează tehnica militară aliată și a Rusiei. Or, Moscova a suspendat aplicarea tratatului în 2007, a invadat Georgia, apoi Ucraina, iar în 2015 s-a retras cu totul din acest tratat.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.