La ora cînd scriu acest editorial, sînt mai puţin de 24 de ore pînă la anunţul ministrului Justiţiei referitor la soarta Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Augustin Lazăr, şefa DNA, respectiv, Procurorul General al României. Fac această precizare pentru a evita speculaţiile: în opinia mea, nu va fi dat afară nici unul dintre cei doi procurori, în ciuda Deciziei CCR!
N-am vrut pînă acum să exprim nici un punct de vedere, pentru a nu se interpreta că fac presiuni (nici nu ştiu cum aş putea face) ca personajul cel mai malefic al ultimului deceniu, Codruţa Kovesi, să fie trimis acasă. Am scris, în schimb, multe articole despre abuzurile incredibile ale procurorilor DNA, ca şi cînd episodul „Ordonanţa 13“ n-ar fi existat.
De la început vreau să exprim aprecierea pe care o am faţă de judecătorul Tudorel Toader, pentru cartea pe care o ştie şi, mai ales, pentru elocinţa sa, calitate a marilor oratori, a celor care fac din vorbire o artă a cuvîntului. Această apreciere va rămîne valabilă şi după anunţul de miercuri.
Însă ceea ce nu mai rămîne valabil în cazul în care ministrul Toader îi va salva pe Kovesi şi Lazăr este respectul faţă de meseria de judecător. Cu o carieră strălucită în spate, cu o experienţă la CCR de două mandate, aflat la o vîrstă respectabilă, Tudorel Toader are toate motivele să nu ţină cont de nici un fel de opinie venită din afara propriei sale convingeri. Dacă va rezista tuturor presiunilor, făcute în modul cel mai evident, Toader îşi va merita respectul nostru, dacă însă va ceda şi va căuta să împace pe toată lumea, înseamnă că este la fel ca orice alt politician, adică atent la ce spune ambasadorul SUA sau Monica Macovei!
De ce am rezerve faţă de decizia de miercuri? În primul rînd, pentru că nu am înţeles de ce nu a luat decizia imediat după publicarea motivării CCR. Faptul că Toader a anunţat mai întîi o evaluare managerială mi se pare suspect, căci aceasta nu are nici o legătură cu Decizia CCR! Putea să propună preşedintelui destituirea Codruţei Kovesi, de pildă, apoi, indiferent de hotărîrea lui Iohannis, putea să facă şi evaluarea managerială la DNA. Aşa însă, totul pare a fi o aşteptare pe timpul căreia să vadă cum va bate vîntul, ceea ce nu mai seamănă a independenţă, ci, din contră, dorinţa de a fi pe placul cuiva!
În al doilea rînd, prorogarea anunţului cu două zile este o minciună. Am văzut cu toţii că, exact în acest termen prorogat, la Ministerul Justiţiei a venit însuşi ambasadorul SUA, iar la numai cinci minute a sosit şi Laura Codruţa Kovesi! Oricît de naivi am fi, nu putem să credem că pur şi simplu aşa s-a întîmplat, că exact în acelaşi timp cei doi s-au nimerit taman la Ministerul Justiţiei.
Să ne imaginăm cum naiba s-au potrivit ceasurile ambasadorului şi al lui Kovesi: Klemm a stat circa o oră la minister, ceea ce înseamnă că şefa DNA a stat în maşină, pîndind momentul în care a ieşit ambasadorul, căci numai un tîmpit ar putea să-şi imagineze că Laura Codruţa Kovesi venea, aşa, agale, cu maşina spre minister, şi, coincidenţa naibii, exact cînd cobora, tocmai ieşea ambasadorul! Adică, dacă Klemm mai stătea cinci minute, Kovesi intra peste el în cabinetul lui Toader! Pe bune?
Se vede de la o poştă că totul era aranjat, că i s-a cerut ministrului Justiţiei să amîne anunţul deciziei sale tocmai pentru că ambasadorul a vrut să-i transmită un mesaj! De altfel, după cum am văzut, în toată această perioadă de după Decizia CCR, Kovesi nici măcar nu a fost chemată la minister. Şi atunci, ce evaluare a făcut Tudorel Toader? Sau de evaluat era altceva? În fond, Kovesi, ca procuror, conform art. 132, al. 1 din Constituţie, „îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei“! Dar tocmai despre încălcarea Constituţiei de către Kovesi şi Lazăr vorbea şi Decizia CCR!
Toate aceste semne de întrebare mă fac să am mari rezerve faţă de decizia anunţată miercuri. Cu ceva tot vom rămîne: vom afla ce şi cine sîntem în acest moment! Dacă Tudorel Toader va ceda presiunilor externe, înseamnă că pentru încă mult timp de aici înainte statul de drept rămîne doar o vorbă în vînt. Dacă ministrul va lua în calcul Decizia CCR, înseamnă că mai avem o şansă pentru a spera că ne-am reinstalat pe drumul bun.
Cei care s-au exprimat în favoarea instituţiilor de forţă ale statului („Codruţa, nu uita, / noi suntem de partea ta!“) am văzut că sînt extrem de activi în spaţiul public, în timp ce aceia care cred că abuzurile DNA trebuie să ducă la schimbări la vîrf sînt destul de tăcuţi, dacă nu cumva chiar indiferenţi.
Miercuri vom şti dacă gălăgia este mai importantă decît Legea şi dacă ministrul Justiţiei îi are în subordine pe procurori sau Codruţa Kovesi este deasupra tuturor, inclusiv a ministrului Justiţiei. Este marea provocare ce stă în faţa lui Tudorel Toader. Vom vedea miercuri ce a ales: onoare şi respect, sau slugărnicie şi ruşine?
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.