Victimele DNA umbresc succesele anticorupției

„Raportul anual de activitate al Direcției Naționale Anticorupție pe anul 2016“ i-a oferit Laurei Codruța Kovesi ocazia de a se lăuda că, „în cursul anului trecut, DNA a trimis în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, printre care: trei miniștri, șase senatori, 11 deputați, 47 de primari, 16 magistrați și 21 de directori de companii naționale“.

Cu toate că sună mai frumos și mai înălțător decât raportarea unei producții-record de porumb sau cartofi, aceste cifre nu înseamnă mare lucru: succesele DNA pot fi luate în seamă abia după pronunțarea unor sentințe definitive.

Declanșată în urmă cu circa un deceniu, lupta anticorupție a înregistrat o serie de succese care, intens mediatizate, au urcat DNA în topul încrederii populației. DNA a luat însă, în anumite cazuri, aspectul unui bâlci mediatic în cursul căruia diverși politicieni sau înalți funcționari de stat au fost scoși în fața publicului și plimbați precum ursul prin iarmaroc, după care unii dintre ei au fost găzduiți în „beciul domnesc“. Ulterior, eșecurile DNA au ieșit la iveală în două moduri distincte: fie dosarele penale au fost restituite, fie pentru completarea anchetelor, fie inculpații respectivi au fost achitați.

Bilanț în stil „alba-neagra“

În urmă cu circa două luni, Laura Codruța Kovesi, procurorul-şef al DNA, a anunțat că, în cursul anului 2016, niciun dosar al DNA nu a fost restituit de către magistrații din instanțele de judecată. Lăudăroșenie gogonată, care a declanșat un întreg lanț de critici. Motiv pentru care DNA a revenit aruncând vina pentru această dezinformare asupra unui biet „Acar Păun“: „În procesul de colectare a datelor, dintr-o regretabilă eroare, un angajat al DNA a prezentat o statistică a dosarelor restituite definitiv aferentă ultimelor şase luni ale anului 2016 (cel de-al doilea semestru), pe care a intitulat-o ca fiind aferentă întregului an 2016. Într-adevăr, în ultimele şase luni ale anului 2016, la DNA nu s-a înregistrat nicio restituire definitivă. Având în vedere cele sus menţionate, precizăm că DNA face o verificare riguroasă a tuturor datelor statistice, în funcţie de toate criteriile de evaluare, înainte de publicarea lor în Raportul de activitate pe anul 2016“.

Tot atunci, procurorul-şef al DNA a oferit și informația potrivit căreia „proporţia achitărilor este constantă în ultimii ani, situându-se la cota de circa 10 la sută“. La prima vedere, pare un procentaj rezonabil. Dar nu este nici pe departe așa. Zece la sută din cei 1.270 de oameni trimiși în judecată anul trecut înseamnă că, după ani lungi de procese, 127 de oameni vor fi achitați. Iar asta înseamnă că, în cei zece ani de „anticorupție pe pâine“, o mică armată de 1.270 de oameni a fost trimisă degeaba în judecată.

Afaceriştii fotbalului românesc, trimişi după gratii în Dosarul Transferurilor

„Turnătorul de serviciu“

În ultimii ani, o bună parte a dosarelor DNA s-au bazat pe „turnătoriile“ unor personaje intrate deja pe mâna anchetatorilor. Iar în această privință, afaceristul Tiberiu Urdăreanu a fost o „unealtă“ deosebit de eficientă. În primăvara anului 2016, pe când era reținut de anchetatori, Urdăreanu i-a „denunțat“ atât pe liberalul Ludovic Orban, cât și pe PSD-ista Olguța Vasilescu, pe care susținea că i-ar fi mituit. Cu câteva săptămâni în urmă, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus însă achitarea lui Orban, în primă instanță. Olguța Vasilescu, pe vremea când era primar al Craiovei, a fost și ea denunțată de același Urdăreanu. Anul trecut, pe 30 martie, ea a fost audiată la sediul DNA, de unde a fost scoasă cu cătușe la mâini și încarcerată pentru 24 de ore. După expirarea ordonanței de reținere, a fost plasată în arest la domiciliu. Apoi, după câteva luni, pe 19 iulie 2016, a fost trimisă în judecată sub acuzațiile de luare de mită, folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, plus alte două infracțiuni de spălare de bani. Spre deosebire de Ludovic Orban, Olguța Vasilescu nu s-a retras din cursa electorală: a fost aleasă și a devenit și ministru în Guvern. Asta nu a însemnat că procesul ei nu a mers mai departe. Dar a mers doar până pe 15 decembrie 2016, când instanța a dispus restituirea întregului dosar la DNA. Iar asta, după ce judecătorii au constatat mari nereguli în dosar: multe dintre probele adunate de anchetatori sunt nule, iar inculpatei Vasilescu i s-a încălcat dreptul la apărare.

Modul superficial în care anchetatorii DNA și-au instrumentat cazurile a făcut ca instanțele să restituie o mulțime de dosare pentru completarea probatoriului. Un astfel de exemplu este cel din 3 februarie 2017, când magistrații instanței supreme au dispus restituirea la DNA a dosarului în care fostul lider PDL Ioan Oltean a fost trimis în judecată, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. El s-a aflat în centrul unui scandal imens, acuzat că, alături de Crinuța Dumitrean, fosta președintă a ANRP, ar fi acordat despăgubiri supraevaluate într-un dosar pentru un teren din Pitești. Ocazie cu care s-ar fi produs un prejudiciu de circa o sută de milioane de lei. Trimis în judecată, și acest dosar a fost retrimis pentru completarea anchetei. Restituirea întregului dosar la DNA a fost motivată prin faptul că rechizitoriul pe baza căruia Oltean & comp. au fost trimiși în judecată este incorect întocmit de către procurori.

Victime „colaterale“

Îndreptată mai ales împotriva unor politicieni, activitatea DNA a lăsat, după cum am văzut deja, senzația că, de fapt, lupta anticorupție este mai curând o armă politică, declanșată exact la momentul potrivit, în scopul anihilării unor personaje anume. Dar în această luptă au existat și „victime colaterale“ care au fost scoase din joc, pentru niște acțiuni neconvenabile, îndreptate fie împotriva DNA, fie împotriva SRI.

Fost judecător CCR, Toni Greblă a ajuns în atenția DNA într-un moment delicat pentru SRI. De curând, el a oferit un interviu în care a explicat când a început coșmarul său juridic: „Ar trebui să începem cu contextul, în iunie şi septembrie 2014, când CCR declara neconstituţionale primele legi Big Brother. Legi dorite de SRI şi DNA, în principal. Atunci, a existat o comunicare publică pentru a spune cât de importante sunt aceste legi, pe de altă parte, au început presiuni nepermise, declaraţii de o agresivitate ieşită din comun făcute de Maior, Coldea, Kovesi, mai apoi de Sebastian Ghiţă. În esenţă, acestea prevedeau ca SRI, pe sintagma motive de siguranţă naţională, să intre fără mandat în orice sistem informatic al unei persoane juridice sau fizice. (…) DNA a venit cu 45 de percheziţii domiciliare şi informatice şi am fost luat de acasă. Se făceau percheziții la cercul meu de prieteni şi cunoscuţi. Am fost invitat cu mandat şi cu 200 de metri înainte de a ajunge la DNA au aprins sirenele pentru că acolo era toată presa“. Inițial, DNA a cerut arestarea lui Greblă, dar ÎCCJ a respins această cerere. La sfârșitul anchetei, fostul judecător CCR a fost trimis în judecată sub mai multe acuzații, dintre care unele de-a dreptul penibile, precum cele privitoare la vânzarea unor capre sau exportul ilegal de carne de struț, prin încălcarea embargoului cu Rusia. De curând, instanța supremă l-a achitat pentru aceste din urmă acuzații, rămânând ca procesul lui să continue pentru alte presupuse infracțiuni.

Victimă „colaterală“ a unui război cu mult mai mare a fost și deputatul Ion Stan, fost vicepreședinte al Comisiei de control al SRI. Printre multe altele, pe 21 iunie 2011, el a afirmat de la tribuna Camerei Deputaților că Traian Băsescu s-a înțeles cu autoritățile de la Budapesta, cu UDMR și cu Partidul Civic Maghiar în privința reorganizării administrative și a modificării Constituției, în sensul susținerii proiectului neorevizionist „Autonomia Ținutului Secuiesc“. Motiv pentru care a cerut „inițierea, în conformitate cu prevederile art. 96 din Constituția României, a procedurilor de punere sub acuzare a președintelui României pentru înaltă trădare“. Procedurile respective nu s-a declanșat, în schimb, lui Stan i s-a deschis un dosar penal, în care era acuzat de trafic de influență. În primă instanță a fost condamnat la doi ani cu suspendare. Iar în martie 2015, instanța supremă a confirmat condamnarea pronunțată în primă instanță.

Deosebit de intens mediatizat, „cazul Rarinca“ a fost un alt dosar în care un om obișnuit a intrat în conflict cu o înaltă autoritate, în acest caz cu Lidia Stanciu, actual judecător CCR și fost președinte al instanței supreme. Atunci, la scurt timp după ce a fost acuzată că ar fi șantajat-o pe fosta șefă a ÎCCJ, Rarinca a fost arestată preventiv și menținută în această stare chiar și după declanșarea procesului. La finalul procesului, pe 11 septembrie 2011, a fost condamnată definitiv la trei ani, cu suspendarea executării pedepsei.

Olguţa Vasilescu, una dintre victimele binomului

Pe banii cui?

Se estimează că o oră de supraveghere telefonică ar costa circa zece lei, sumă în care sunt incluse instalarea „tehnicii de ascultare“, aparatura de specialitate, care nu poate fi mereu recuperată, plus salariile specialiștilor implicați în „operațiuni“. Și cu siguranță că „filajul obiectivului“ în toate mișcările sale zilnice costă cu mult mai mult. Achitat de acuzațiile privitoare la traficul de struți și capre, fostul judecător CCR Toni Greblă a declarat de curând că din propriul său dosar rezultă că a fost filat, iar telefoanele i-au fost ascultate chiar și în baie, timp de circa 6.000 de ore. Pe banii „Binomului DNA – SRI“, așadar, din bugetul public. Cu ce rezultat? ZERO!

Iar această situație, la fel ca multe altele similare, ridică o întrebare gravă: cine achită „nota de plată“ pentru rateurile DNA? Indiferent dacă este vorba despre restituiri de dosare, pentru completarea anchetelor, fie că este vorba despre achitarea unor presupuși inculpați, cărora judecătorii le-au stabilit nevinovăția.

Prin decizia penală pronunțată la data de 6 ianuarie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a condamnat pe Adrian Năstase, fost premier al României, fost președinte al Camerei Deputaților, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată și a infracțiunii de șantaj. Alături de fostul premier au mai fost condamnate și soția acestuia, Daniela Năstase, la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, dar și Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcții, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru infracțiunile de spălare de bani în formă continuată și participație la fals intelectual. Instanța a dispus confiscarea de la soții Năstase, în părți egale, a sumei de 1.824.303,72 RON și de la inculpata Irina Jianu a sumelor de 80.489 USD și 5.000 euro.

Prin decizia penală nr. 760 din 22.05.2015, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât condamnarea fostului primar al sectorului 6 Cristian Poteraș la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată.

Prin decizia penală pronunțată la data de 04.03.2014, Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, a hotărât condamnarea lui George Copos, fost președinte și patron al clubului de fotbal Rapid București, Mihai Stoica, fost director al clubului de fotbal Oțelul Galați, Cristian Borcea, fost președinte executiv al clubului de fotbal Dinamo, Ioan Becali, impresar sportiv, Victor Becali, impresar sportiv, Jean Pădureanu, fost președinte al clubului de fotbal Gloria Bistrița, a fotbalistului Gheorghe Popescu, fost angajat al firmei „Becali sport“, și a lui Gheorghe Nețoiu, fost acționar la clubul de fotbal Dinamo, la pedepse între 3 și 6 ani închisoare pentru infracțiuni de spălare a banilor și evaziune fiscală, toate în formă continuată. Au fost confiscate și sumele rezultate în urma transferurilor.

Prin sentința penală nr. 2622 din 14.11.2016, definitivă, Tribunalul București a admis acordul de recunoaștere a vinovăției, încheiat de DNA cu Relu Fenechiu, fost deputat, și l-a condamnat la 3 ani și 10 luni închisoare pentru infracțiuni de trafic de influență în formă continuată și spălare de bani. A fost confiscată și suma de 901.526,38 euro.

Înalta Curte de Casație a hotărât condamnarea lui Gheorghe Ștefan, primar al municipiului Piatra Neamț, la data faptei, la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, a lui Gabriel Sandu, ministru al Comunicațiilor, la 3 ani închisoare pentru trafic de influență, a lui Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru, zis Niro, oameni de afaceri, la câte 2 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Dispune confiscarea de la Dorin Cocoș a sumei de 9.000.000 euro. Dispune confiscarea de la Nicolae Dumitru a sumelor de 2.050.000 USD și 1.000.000 euro, de la Gheorghe Ștefan a sumei de 3.996.360 euro, de la Gabriel Sandu a sumei de 2.196.035 euro.

Curtea de Apel București a hotărât condamnarea întregii conduceri a CN CFR din perioada 2000-2003, respectiv Mihai Necolaiciuc, director general al Companiei, și alți 6 directori la pedepse între 3 și 8 ani de închisoare pentru infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice și utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.

Înalta Curte a hotărât condamnarea lui Cătălin Voicu, fost senator, la 7 ani închisoare pentru două infracțiuni de trafic de influență și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Confiscă de la inculpat sumele de 200.000 euro și 119.000 lei, prin obligarea inculpatului la plata acestor sume către stat.

Înalta Curte l-a condamnat pe Mihai Betelie, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru instigare la folosirea influenței sau a autorității de către o persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Înalta Curte i-a condamnat pe Costică Silion, fost chestor general de poliție, și Ion Crânguș, general-maior de jandarmerie, la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de: uz de fals, abuz în serviciu și fals intelectual.

Paul Dumitrescu, Vasile Surcel

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.