Victor Ciorbea riscă să se mai facă o dată de râs

La solicitarea PSD, “neutrul” şef al Avocatului Poporului a atacat la CCR o completare a Legii referendumului. În 2014, Ciorbea a refuzat să atace la cererea mai multor partide şi ONG-uri ordonanţa care permitea migraţia aleşilor locali.

PSD a cerut, Ciorbea a executat

PSD a solicitat lui Victor Ciorbea, şeful instituţiei Avocatul Poporului, să atace la CCR Ordonanţa de Urgenţă nr.15/2016, prin care se completa legea referendumului. Joi, 19 mai, un comunicat de presă postat pe site-ul Avocatul Poporului informa că OUG 15/2016 a fost atacată la CCR. Concret, completarea Legii referendumului actualiza reglementările desfăşurării în paralel a alegerilor locale cu un referendum local. De ce PSD şi aliaţii săi nu au agreat această modificare, cotidianul.ro a relatat pe larg în urmă cu câteva zile. În Comunicatul Avocatului Poporului sunt două argumente principale prin care se argumentează sesizarea CCR. În primul rând, Victor Ciorbea “nu vede” situaţia excepţională (sau de urgenţă) care să necesite legiferarea prin ordonanţă de urgenţă. Argumentul nu se susţine, pentru că există o astfel de situaţie: parlamentul este îm cvasi-vacanţă electorală şi alegerile locale sunt peste foarte scurt timp. “Power-play”-ul sesizării îl reprezintă însă dispozitivul Deciziei CCR, nr.334/2013, şi Victor Ciorbea spune că judecătorii CCR au decis că “dispozițiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii”. Şi acest argument este foarte “subţire”, pentru că Decizia CCR nr. 334/2013 la care face apel Victor Ciorbea se referea expres la o lege anume care avea o modificare fundamentală (cvorum de participare de 30%), şi nu la modul general privind modificările legii rreferendumului.

Victor Ciorbea nu a citit legea în vigoare

Articolul atacat de Victor Ciorbea 16, indice 1, prevede: “1) În situaţia în care referendumul local are loc la aceeaşi dată cu alegerile locale, organizarea şi desfăşurarea referendumului local se realizează în baza Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. (2)În cazul prevăzut la alin. (1), ambele scrutine se realizează în cadrul aceloraşi secţii de votare, operaţiunile electorale fiind îndeplinite de către aceleaşi birouri electorale ale secţiilor de votare, constituite potrivit Legii nr. 115/2015”. Numai că Victor Ciorbea uită de existenţa articolului 15, indice 1, din cadrul capitolului IV: Dispoziţii comune privind desfăşurarea referendumului, care spune: “(1) În situaţia în care referendumul are loc simultan cu procesul electoral desfăşurat pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv pentru alegerea Preşedintelui României ori alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale, organizarea şi desfăşurarea referendumului se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, după caz. (2)În situaţia prevăzută la alin. (1), ambele scrutine se realizează în cadrul aceloraşi secţii de votare, operaţiunile electorale fiind îndeplinite de către aceleaşi birouri electorale, constituite potrivit legii”. După cum se poate observa, exista deja în lege posibilitatea desfăşurării unui referendum în simultan cu alegerile locale. OUG 15/2016 vine doar cu o actualizare/clarificare, nu cu o modificare. Este de neînţeles cum a putut să atace Victor Ciorbea la CCR completarea făcută de OUG 15/2016, din moment ce în lege se arată că există poibilitatea desfăşurării simultate a alegerilor locale şi a referendumului. Dar chiar şi dacă nu ar fi existat art.15 indice 1 în lege, completarea făcută de OUG 15/2016 nu este neconstituţională pentru că nu intră sub incidenţa urmăroarei formulări: “doar aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie modificate cel puţin un an înainte de referendum” (CCR).

O lecţie pentru PNL

Reamintim, Victor Ciorbea a fost propus de PNL ca să preia şefia instituţiei Avocatul Poporului. Tot PNL i-a facilitat accesul în Parlament. Imediat ce a ajuns şeful instituţiei Avocatul Poporului, Victor Ciorbea s-a transformat într-un fel de “avocat al PSD”. Când PNL, alte partide, numeroase organizaţii ale societăţii civile i-au cerut lui Ciorbea să atace la CCR ordonanţa de urgenţă prin care se permitea în toamna anului 2014 migraţia aleşilor locali, fostul senator liberal a refuzat, susţinând că nu este de competenţa sa, menţionând că ar “încălca neutralitatea politică” dacă sesizează CCR pe “Ordonanţa Dragnea” . Ulterior, CCR, sesizată în urma unui proces de drept comun, a decis că 70% din ordonanţă nu este constituţională. Nu este pentru prima oară când PNL are “mână proastă” şi acordă credit cui nu trebuie. Să nu uităm şi de o parte a celor pe care i-a trimis în guvern, şi care, pe lângă că nu au făcut mare lucru, au trădat partidul în secunda doi, când posturile lor erau în pericol. Partea proastă este că numirile aiurea făcute de PNL sunt resimţite şi de populaţie, care are de suferit în urma măsurilor de proastă calitate luate de cei numiţi.

Comunicatul Avocatului Poporului

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Prin OUG nr. 15/2016 (adoptată în data de 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 367 din data de 12 mai 2016), după articolul 16 din Legea nr. 3/2000 a fost introdus un nou articol, respectiv articolul 161. Acest act normativ are ca obiect completarea prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, în sensul de a permite organizarea şi desfăşurarea referendumului local la aceeaşi dată cu alegerile locale, cu utilizarea aceloraşi secţii de votare, birouri electorale de circumscriptie şi ştampile electorale. Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 15/2016, în integralitatea ei, contravine, pe de-o parte, dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) privind regimul ordonanţelor de urgenţă, iar, pe de altă parte, prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale. Avocatul Poporului a reţinut faptul că reglementarea precitată este de natură să aducă atingere prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. În legătură cu motivele invocate de Guvern în Nota de fundamentare şi Expunerea de motive, Avocatul Poporului a remarcat faptul că, în realitate, două autorităţi publice locale au stabilit prin hotărâri emise de consilii locale (acte administrative) ca desfăşurarea unor referendumuri locale să aibă loc în 2 aceeaşi zi cu data stabilită pentru desfăşurarea alegerilor locale şi anume, 5 iunie 2016, în condiţiile în care Legea nr. 3/2000 nu conţinea prevederi care să permită organizarea concomitentă a două tipuri distincte de scrutine. În fapt, Avocatul Poporului a apreciat că justificarea adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 ţine de oportunitate, or, oportunitatea nu satisface exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât aceasta este, prin definiţie de natură subiectivă şi nu are, în mod necesar şi univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie şi unor factori subiectivi. Totodată, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 încalcă prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, în condiţiile în care legiuitorul delegat a nesocotit considerentele Deciziei nr. 334/2013 a Curţii Constituţionale, aspect de natură să pună în discuţie respectarea principiului loialităţii constituţionale care impune ca adoptarea actelor normative să aibă loc cu respectarea rolului Curţii Constituţionale şi a deciziilor pronunţate de aceasta. Prin decizia menţionată, instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii. Or, în situaţia de faţă, Guvernul a adoptat un act normativ în materie referendară fără a ţine cont de cele statuate de instanţa de contencios constituţional în considerentele Deciziei nr. 334/2013, Ordonanţa de urgenţă nr. 15/2016 fiind adoptată chiar în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale. Întreaga motivaţie pe care se bazează opinia Avocatului Poporului se regăseşte pe site-ul instituţiei, la secţiunea Contencios constituţional-Excepţii de neconstituţionalitate.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.