„Victor Ponta a trădat Transilvania”

„După nici doi ani de guvernare, tot mai mulţi români au spun că premierul Viorel Ponta a abandonat sau chiar a trădat Transilvania. Nu neapărat pentru că în aceste zile a cooptat UDMR la guvernare, oferind formaţiunii etnice maghiare trei posturi în Guvernul României (un vicepremier şi doi miniştri), mai mult de o duzină de funcţii de secretar de stat şi posturi de prefect şi subprefect în judeţele cu populaţie maghiară. Ponta nu este primul şef de partid şi de guvern care cheamă UDMR la guvernare. UDMR s-a aflat aproape neîntrerupt la guvernare în ultimii 18 ani, ştiut fiind că în perioada 1996-2000 a intrat în coaliţie cu PNţCD, PNL şi PD, în perioada 2004-2007 cu PNL, PD şi PUR (actualmente PC), în perioada 2007-2008 cu PNL, în perioada 2009-2012 cu PDL şi UNPR, iar în perioada 2000-2004 a asigurat susţinere parlamentară guvernului PSD condus de Adrian Năstase.

Ponta a manifestat constant o propensiune spre formaţiunea reprezentativă a minorităţii maghiare de-a lungul ultimilor ani. Potrivit unor colegi de partid, Ponta a fost apropiat de UDMR în timpul guvernării PSD din 2000-2004, cînd a deţinut funcţiile de şef al Corpului de Control al primului ministru Adrian Năstase şi de ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar. Ponta a fost şi un susţinător al participării UDMR la guvernarea cu PNL în perioada 2007-2008, guvernare căreia PSD i-a asigurat susţinere parlamentară. Tot Ponta s-a oferit, ca fata mare la măritat, creind stupefacţie în USL, inclusiv în rândurile PSD, să invite UDMR la guvernare în seara zilei de 9 decembrie 2012, imediat după ce au fost prezentate exit-pollurile pentru alegerile parlamentare, în condiţiile în care USL avea asigurată o majoritate parlamentară de aproape două treimi.

Ponta a confirmat propensiunea faţă de UDMR şi în chestiuni stringente pentru maghiari şi ardente pentru românii din Transilvania. Astfel, după câştigarea alegerilor parlamentare şi constituirea noului guvern USL, şi-a luat consilier pentru minorităţi naţionale un fruntaş UDMR, pe ex-senatorul Gyorgy Frunda, cunoscut drept un avocat subtil şi consecvent al autonomiei culturale şi teritoriale pe criterii etnice, precum şi al ideii că statul român nu si-a îndeplinit obligaţia stipulata în articolul III pct. 1 al Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 (Fiecare popor conlocuitor se va administra, judeca şi instrui în limba proprie.). Sub guvernările Ponta I şi II au fost menţinuţi în funcţie mai mulţi secretari de stat desemnaţi de UDMR în timp ce se afla la guvernare cu PDL şi UNPR (la Educaţie, Cultură, Economie ş.a.), precum şi majoritatea şefilor de instituţii deconcentrate promovaţi de UDMR în judeţele cu populaţie maghiară. Guvernul Ponta II acceptă de un an arborarea steagului secuiesc pe primăriile şi alte instituţii oficiale din localităţile cu populaţie majoritară maghiară din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, după ce în martie 2013 a făcut paradă că vor fi inventariate şi înlăturate de Ministerul de Interne. Guvernul Ponta II a îngăduit anul trecut să fie adoptată tacit de către Parlament, în care avea majoritate de circa 70 la sută, o propunere de lege privind arhivele naţionale promovată de UDMR care permite preluarea a numeroase documente importante de către organizaţiile religioase sau de altă natură ale minorităţii maghiare.

Ponta şi-a dat arama pe faţă inclusiv faţă de mine personal, în primăvara anului trecut, după ce am anunţat, într-o conferinţă de presă, că voi iniţia, în calitate de senator de Satu Mare şi de preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD, un proiect de lege a loialităţii, inspirat de o lege adoptată în Slovacia şi agreată de Uniunea Europeană, care să prevadă, în esenţă, sancţionarea prin pierderea funcţiei a demnitarilor (miniştri, parlamentari, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene ş.a.) şi a funcţionarilor publici din România care au solicitat şi au dobândit cetăţenia ungară, în baza Legii dublei cetăţenii adoptată de Parlamentul de la Budapesta. Am exemplificat cu cazul fostului ministru al Transporturilor din Guvernul Ponta I, Ovidiu Silaghi, domiciliat în Satu Mare, care a solicitat şi a dobândit cetăţenia maghiară în cursul anului 2011, fapt cu privire la care l-am avertizat pe premierul Ponta, considerându-l o vulnerabilitate, înaintea învestirii primului său guvern, dar acesta mi-a transmis prin tata socru Ilie Sârbu, liderul grupului parlamentar al PSD din Senat, un răspuns de genul: „şi ce dacă? Suntem cetăţeni ai Uniunii Europene şi putem avea câte cetăţenii vrem”. După ce am anunţat proiectul de lege a loialităţii, preşedintele UDMR Kelemen Honor a declarat presei maghiare că s-a plâns premierului Ponta şi că acesta i-a promis că va lua măsuri pentru a stopa retorica mea antiUDMR. După circa două luni, Ponta s-a ţinut de cuvânt excluzându-mă (nestatutar şi nelegal) din PSD, proiectul susmenţionat fiind unul din motive alături de declaraţiile şi interpelările mele critice la adresa unor şefi din parchete (Parchetul General, DNA, DIICOT), servicii secrete (SRI, SPP, STS) şi a şefiei Guvernului.

Consider că Ponta a desconsiderat şi a trădat, în primul rând, Transilvania pentru că, după preluarea preşedinţiei PSD şi a şefiei guvernului, nu a asigurat nicio reprezentare a românilor din această provincie istorică (cea mai mare din ţară) în Biroul Permanent al PSD şi în Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului. Astfel, în Biroul Permanent al PSD nu se află nici un vicepreşedinte naţional din Transilvania (ex-ministrul Ioan Rus fiind doar vicepreşedinte regional), iar în Birourile Permanente ale Senatului şi ale Camerei Deputaţilor nu a fost oferită nicio funcţie de preşedinte, vicepreşedinte, secretar sau chestor parlamentarilor social-democraţi din această zonă. În al doilea rând, românii din Transilvania au cea mai slabă reprezentare din perioada postdecembristă în guvernul actual, fiindu-le alocate doar un portofoliu de ministru plin (Mircea Duşa, la Apărare) şi două funcţii de ministru delegat (Constantin Niţă la Energie şi Doina Pană la Dialog Social).

În alte guvernări, românii din Transilvania au fost mult mai bine reprezentaţi, inclusiv de prim-miniştri (Victor Ciorbea, Emil Boc), vicepremieri (Ioan Aurel Stoica, Ioan Rus), miniştri de Interne (Ioan Rus, Vasile Blaga, Traian Igaş), de Externe (Teodor Meleşcanu, Andrei Marga), ai Apărarii (Ioan Mircea Paşcu, Teodor Meleşcanu, Teodor Atanasiu), ai Finanţelor Publice (Decebal Traian Remeş, Gheorghe Ialomiţianu) ai Transporturilor (Aurel Novac, Ludovic Orban, Ovidiu Silaghi), ai Agriculturii (Ioan Avram Mureşan, Ilie Sârbu), ai Educaţiei (Liviu Maior, Andrei Marga, Mircea Micle, Mihail Hârdău, Daniel Funeriu, Cătălin Baba), ai Dezvoltării Regionale (Vasile Blaga, Eduard Hellwig), ai Turismului, Comerţului şi IMM-urilor (Constantin Niţă, Ovidiu Silaghi), ai Economiei (Ioan Aurel Stoica, Codruţ Sereş), ai Culturii (Grigore Zanc), ai Informaţiilor Publice (Vasile Dâncu), negociator şef al aderării la Uniunea Europeană (Vasile Puşcaş) ş.a. În guvernul PSD condus de Adrian Năstase au fost cooptaţi nu mai puţin de trei miniştri de la Cluj, capitala istorică a Transilvaniei: Ioan Rus, Vasile Puşcaş şi Vasile Dâncu. Pe de altă parte, românii din Transilvania nu deţin actualmente nicio funţie de şef în principalele agenţii guvernamentale, cum ar fi ASF, ANAF, CNAS, ANSV, ANL, ADS, ANFP, ANRP, ANPC, ONRC, OSIM, iar cei aflaţi în funcţii de sceretar de stat pot fi număraţi pe degetele de la o mână. Se poate concluziona că românii din Transilvania au actualmente cea mai slabă reprezentare din perioada postdecembristă la nivel guvernamental, în condiţiile în care UDMR va avea mai mulţi miniştri, secretari de stat şi şefi de agenţii.

Cea mai mare trădare a Transilvaniei a fost comisă însă de premierul Ponta în spinoasa şi păguboasa problemă a retrocedărilor frauduloase făcute în zonă îndeosebi în ultimul deceniu. Cu patru luni în urmă, respectiv la începutul lunii noienbrie 2013, Ponta a anunţat cu mare tam-tam, după o şedinţă a Biroului Permanent al PSD, că partidul pe care îl conduce va propune constituirea unei comisii parlamentare de anchetă a retrocedărilor frauduloase din Transilvania (care au culminat cu retrocedarea unui sat întreg, Nadăş din judeţul Arad) şi o comisie parlamentară de anchetă cu privire la dobândirea de către fiica preşedintelui României, Ioana Băsescu, a unui teren de circa 300 de hectare în localitatea Nana din judeţul Călăraşi. Comisia parlamentară pentru cazul Nana a fost constituită în decurs de două săptămâni şi a demarat rapid verificările de rigoare. Pentru comisia de anchetă a retrocedărilor frauduloase din Transilvania nu s-a făcut însă niciun demers şi nu s-a mai suflat nicio o vorbă, neluând fiinţă până în ziua de astăzi. Motivul este se pare faptul că premierul Ponta a fost luat imediat la întrebări de liderii UDMR şi a făcut ciocul mic şi cale întoarsă. Nimeni din PSD nu mai ştie nimic de soarta hărăzită comisiei trâmbiţate de şeful Guvernului.

Cert este că, îndeosebi în ultimii zece ani, în Transilvania au fost retrocedate fraudulos, prin încălcarea flagrantă a dispoziţiilor unor legi autohtone şi a unor tratate internaţionale, de multe ori în baza unor înscrisuri falsificate (extrase de Carte Funciară, procuri, testamente ş.a.) zeci de mii de hectare de teren arabil sau de pădure şi sute de clădiri, inclusiv foste palate, castele şi conace, unor urmaşi ai foştilor grofi maghiari şi unor organizaţii religioase ale minorităţii maghiare. Nu s-a ţinut cont că legile de retrocedare în vigoare (Legea nr. 10/2001 şi Legea nr. 247/2005) erau aplicabile doar în cazul imobilelor naţionalizate sau confiscate începând cu data de 6 martie 1945, când a fost instaurat primul guvern de orientare comunistă din România. Nu s-a ţinut cont de reforma agrară realizată în România reîntregită în 1921, iar, în cazul satului Nadăş, nici de reforma agrară realizată în Imperiul Austro-Ungar în 1913. Nu s-a ţinut cont de prevederile tratatelor de pace încheiate cu Ungaria la Trianon (în 1920) şi la Paris (în 1947), care au stipulat trecerea în proprietatea statului român a bunurilor de pe teritoriul Transilvaniei care au aparţinut Imperiului Austro-Ungar, respectiv Ungariei. Nu s-a ţinut cont de hotărârea pronunţată de o instanţă internaţională în procesul optanţilor, care a avut loc la Paris în epoca interbelică şi prin care s-a decis ca proprietăţile grofilor maghiari care au părăsit Transilvania după unirea cu România vor fi preluate de statul român, cu plata unor despăgubiri corespunzătoare, care au fost onorate.

Nu s-a ţinut cont de dispoziţiile tratatelor internaţionale şi ale legilor interne adoptate după cel de-al doilea război mondial cu privire la confiscarea averilor persoanelor condamnate pentru crime de război ori pentru crime împotriva umanităţii. Nu s-a ţinut cont de legea postbelică adoptată în Romînia prin care au fost anulate unele înscrisuri efectuate în Cartea Funciară în timpul ocupaţiei horthisto-fasciste a zonei de Nord-Vest a Transilvaniei. Nu s-a ţinut cont că organizaţii precum Statusul Romano-Catolic şi Colegiul Reformat din Transilvania, care au formulat cereri de retrocedare în numele Bisericii Romano-Catolice, respectiv a Bisericii Reformate Maghiare, nu a avut niciodată drept de proprietate, ci numai drept de administrare asupra imobileleor revendicate. Nu s-a ţinut cont nici de faptul că la unele imobile retrocedate, care aveau destinaţii de sedii de instituţii, şcoli, grădiniţe, spitale, muzee, locuinţe ş.a., statul român a efectuat extinderi sau alte îmbunătăţiri substanţiale, uneori peste valoarea iniţială a acestora.

Premierul Viorel Ponta dă în aceste zile examenul trădării finale. Dacă va accepta înfiinţarea unei universităţi de medicină şi farmacie cu predare în limba maghiară la Târgu Mureş (după ce această pretenţie a UDMR aproape satisfacută de ultimul guvern portocaliu a constituit principala acuză a moţiunii de cenzură în urma căreia a căzut cabinetul condus de Mihai Răzvan Ungureanu), dacă va accepta legitimarea arborării steagului secuiesc şi dacă va accepta adoptarea legii privind Statutul minorităţilor naţionale în forma propusă de UDMR, care stipulează autonomia pe criterii etnice, Ponta merită eticheta de trădător al Transilvaniei. Din păcate, Ponta a dovedit cu prisosinţă în ultimul an că este contaminat de morbul trădării, dacă avem în vedere schimbarea sa diametral opusă în afacerea Roşia Montana sau în problema gazelor de şist ori abandonarea la greu a fostului său mentor Adrian Năstase. Românii din Transilvania au perceput deja atitudinea duplicitară şi concesivă a premierului Ponta, motiv pentru care a fost huiduit în două oraşe simbol ale Ardealului, Cluj Napoca şi Sibiu.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.