Joi 27 noiembrie, Victor Ponta a avut de ales: reformează partidul sau îl afundă în prăpastie. A ales a doua variantă. Mai pe româneşte, Victor Ponta a ales să rămână cu Sebastian Ghiţă şi să-l îndepărteze pe Mircea Geoană. Cu cele bune şi cele rele ale sale, Mircea Geoană era un factor de echilibru în partid, un politician frecventabil într-o masă în care eticheta de corupt ţine loc de legitimaţie şi, nu în ultimul rând, un politician cu multe uşi deschise peste Ocean şi prin Europa. Uşi pe care Sebastian Ghiţă le vede doar la televizor.
Finalul întrunirii la vârf a social-democraţilor era previzibil. Şi nu după primele informaţii scurse pe „surse”. De marţi, oricine a fost cât de cât atent, îşi dădea seama că şedinţa PSD de joi va fi una de reabilitare a lui Ponta şi de executare a unor incomozi. De ce de marţi? Pentru că în cele două discursuri ţinute în Parlament, Victor Ponta a demonstrat că nu a învăţat nimic din lecţia de pe 16 noiembrie. A rămas acelaşi. Emblematică este declaraţia dată presei după terminarea Comitetului Executiv Naţional: „în urma acestor alegeri, am pierdut a treia oara la rând prezidenţialele, dar am obţinut cel mai mare scor la locale, parlamentare şi europarlamentare; chiar şi la prezidenţiale, 5,3 milioane de romani au crezut în proiectul nostru”. Practic, prin această declaraţie (atenţie, NU s-a făcut, în spatele uşilor închise nicio analiză a rezultatului alegerilor prezidenţiale) Ponta trasformă înfrângerea sa în victorie. La locale, Ponta nu a avut niciun merit. Acolo este meritul strict al activiştilor locali. În plus, multe primării s-au câştigat unde s-a mers în formula USL. La fel şi la parlamentare: performanţa ar fi fost ceva mai redusă dacă nu se mergea în formula USL şi, sigur, el nu ajungea prim-ministru. Victor Ponta se mândreşte cu cele mai multe voturi luate de el ca finalist la prezidenţiale. Este ca şi cum antrenorul unei echipe de fotbal se mândreşte că a pierdut cu 1-2. Cam aşa a văzut şi Ponta problema. Da, el a obţinut mai multe voturi decât Năstase în 2004 şi Geoană în 2009. Dar Ponta a suferit – şi asta nu o mai spune – cea mai grea înfrângere în raport cu predecesorii săi. Mai mult, Ponta a candidat din poziţia de prim-ministru, şi a avut mult mai multe avantaje decât Năstase, chiar dacă şi acesta a atacat prezidenţialele din poziţia de premier.
Revin după această parantează. De ce a fost nevoie să fie executaţi Geoană şi Vanghelie? (Şova nu contează, el chiar îşi merită soarta, pentru multele prosti făcute). I-a fost frică lui Ponta de o concurenţă a lui Geoană la congresul din martie? Da, dacă se ţinea congresul în decembrie, Geoană era un concurent periculos. Şi poate nu singurul. Dar în martie – Ponta a propus şi a obţinut desfăşurarea congresului peste 5 luni – este greu de crezut că va exista cineva care să fie pericol pentru pentru el. În plus nici nu ştim dacă Geoană chiar avea intenţia să intre în cursa pentru şefia partidului. Am aflat de la televiziunea lui Sebastian Ghiţă de un „complot” (ghilimele sunt necesare pentru că este un citat) pregătit de „aripa” Vanghelie-Geoană, aripă bine scărmănată în ultimele două zile la televiziunea respectivă.
De ce a ales Victor Ponta să rămână cu Sebastian Ghiţă? Nu am să dau acum un răspuns. Personal cred că Sebastian Ghiţă a decis ca Ponta să rămână. Şi nu sunt singurul care cred că Ghiţă este de fapt şeful şi nu Ponta. Oricum, nu are mare importanţă. Niciunul nu poate conduce cel mai mare partid din România. Oricum acest tandem va înfunda partidul în prăpastie. O facţiune se va rupe inevitabil, înainte sau după congres, iar ce va rămâne va fi la cheremul baronilor care prin intermediul lui Sebastian Ghiţă îl vor ghidona pe Ponta. Spre noi „succesuri”.
PS
Victor Ponta nu a înţeles de ce oamenii lipesc eticheta de comunist pe un PSD care are premier şi ministri tineri. Dar cine a purtat şi s-a pozat cu şapcă maoistă? Dar cu tricou cu Che Guevara pe piept? Sunt acestea simboluri social-democrate şi noi nu ştim?
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.