Comisia Europeană a decis să-și schimbe abordarea în relația cu țările Grupului de la Visegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia), state care se opun sistemului cotelor obligatorii de imigranți, acuzate de limitarea independenței justiției (Polonia), de acțiuni împotriva ONG-urilor (Ungaria). Comisia de la Bruxelles va decide inițierea procedurii pentru încălcarea tratatelor împotriva Poloniei, Ungariei și Cehiei, spun diplomați europeni.
Motivul este nerespectarea sistemului cotelor de imigranți. Acest sistem nu privește milioanele de imigranți sosiți începând de la debutul crizei, ci doar 160.000, aflați în Italia și Grecia. Cele patru state aveau alocată o cotă totală de 11.000 de imigranți, însă nu au primit până acum decât 28: Slovacia a primit 16, Cehia 12 (iar recent a anunțat că refuză să mai respecte cota, din cauza riscului terorist), în timp ce Polonia și Ungaria au anunțat de la bun început că se opun acestei scheme.
Cea mai dură poziție vine de la Budapesta. Luni, vorbind în fața Parlamentului, premierul Viktor Orban a declarat că „Bruxelles-ul s-a aliat pe față cu teroriștii“, odată ce insistă pentru relocarea imigranților. „Să nu riscăm viitorul Ungariei de dragul unor utopii precum Statele Unite ale Europei, societatea civilă sau oricare altele“, a spus Orban. În plus, Ungaria a sfidat Bruxelles-ul, adoptând, o zi mai târziu, controversata lege care obligă ONG-urile cu finanțare străină să urmeze o procedură specială de înregistrare, altfel riscând să fie interzise. Vizate sunt organizații finanțate de George Soros. La Varșovia, ministrul de Interne, Mariusz Baszczak, a declarat că declanșarea infringement-ului este o decizie nefundamentată și că Grupul de la Visegrad va prezenta o declarație comună președintelui Consiliului European, polonezul Donald Tusk.
Nu trebuie uitat însă că Ungaria a fost una dintre cele mai afectate țări din UE în timpul crizei migrației. În 2015, doar Suedia și Austria au depășit Ungaria la numărul de imigranți pe cap de locuitor care au depus cereri de azil. La fel, nu trebuie uitat că Polonia a primit peste un milion de imigranți ucraineni, care au fugit de război și de sărăcia din țară. Mai trebuie menționat că, exact în toiul acestei dispute dintre Bruxelles și Grupul de la Visegrad, ministrul de Externe al Austriei a făcut apel la închiderea rutei migrației prin Mediterana și Balcanii de Vest, cerând ca imigranții să fie opriți în centre din Egipt și Tunisia. Să ne mai amintim că, în martie anul acesta, același ministru austriac, Sebastian Kurz, declara că „nebunia ONG-urilor (care ajută imigranții să traverseze Mediterana – n.red) trebuie să înceteze“. Viena nu a primit vreun avertisment din partea UE.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.