Vincenzo Nibali, două performanţe fabuloase şi o victorie uriaşă

Italianul Nibali aduce Kazahstanului a doua victorie în Turul Franţei. În 2014 au abandonat nume supre-grele în Tur. Cea mai clară victorie din ultimii 17 ani. O performanţă egalată după 44 de ani.

Nibali a controlat autoritar cursa

Italianul Vincenzo Nibali, de la Astana Pro Team (Kazahstan) a câştigat de-o manieră categorică ediţia cu numărul 2001 a Turului Franţei. Nibali a controlat autoritar cursa, a îmbrăcat tricoul galben încă din etapa a II-a (lucru oarecum nefiresc pentru un rutier care are drept obiectiv câştigarea turului, pentru că devine „vânatul” celorlalţi favoriţi – n.a.), l-a cedat deliberat în etapa a IX-a după care a revenit pe locul 1 în clasamentul general în etapa a X-a, poziţie pe care nu a mai cedat-o până duminică seara la ultima linie de sosire cea de pe Champs-Elysees. Doar până în etapa a IV-a cursa a fost foarte strânsă, italianul având 2 secunde avans faţă de principalii favoriţi. Etapa a V-a, a făcut diferenţa, Nibali punând peste 2 minute distanţă între el şi marii favoriţi. A fost o etapă de senzaţie, cea care a cuprins sectoarele de „pavate” şi unde, Nibali, alergând în premieră pe astfel de suprafeţe, a făcut un parcurs de-a dreptul istoric. Se poate spune că aici s-a decis învingătorul Turului.

Nibali aduce a doua victorie pentru Astana Pro Team, după cea a lui Alberto Contador din 2009. De asemenea, Nibali a intrat în clubul select al rutierilor care au câştigat toate cele 3 curse de Grand Tour: 2010 – Turul Spaniei, 2013 – Turul Italiei şi acum 2014 – Turul Franţei. De menţionat că Nibali a renunţat să-şi apere titlul cucerit în 2013 în Turul Italiei, pentru a se concentra în mod special pentru Turul Franţei (se ştie, extrem de rar un rutier de clasament general aleargă în acelaşi an atât în Turul Italiei cât şi în Turul Franţei – n.a.).

Turul marilor abandonuri

Din start, Vincenzo Nibali era cotat, alături de Alejandro Valverde drept al treilea mare favorit la câştigarea Turului. Principalii favoriţi erau Chris Froome şi Alberto Contador. Se impune o întrebare: ar mai fi câştigat cursa Nibali dacă Froome şi Contador nu ar fi abandonat în urma unor accidentări serioase? Credem că răspunsul este „da”. Nibali a părut de la început mai puternic decât cei doi în această ediţia a Turului Franţei. În plus, până în etapa a IX-a inclusiv, Nibali l-a ţinut la o distanţă apreciabilă pe un Contador aflat totuşi în formă foarte bună. Nu trebuie omis nici faptul că exceptându-l pe Nairo Quintana (cel care a avut drept obiectiv Turul Italiei – obiectiv realizat), toată crema rutierilor de clasament general a momentului a fost prezentă în cursă. Deci o victorie fără drept de apel.

Dacă se poate spune că Turul Franţei 2014 s-a bucurat de cea mai selectă participare din ultimii 25 de ani, la fel de selectă este şi lista celor care au fost nevoiţi să abandoneze.

Cine a părăsit prematur cursa: Chris Froome (Sky) – etapa a VI-a, Alberto Contador (Tinkoff-Saxo) – etapa X-a) – favoriţii 1-2, Mark Cavendish (Omega Pharma-Quick Step) – etapa a II-a – cel mai bun sprinter al momentului, Fabian Cancelara (Trek Factory) – etapa a XI-a – unul dintre cei mai buni contratimpişti, Andrew Talansky (Garmin Sharp) – etapa a XII-a, Rui Costa (Lampre-Merida) – etapa a XVI-a, – amândoi rutieri de top 10 ş.a. În total au abandonat cursa 34 de rutieri, majoritatea în urma căzăturilor (foarte multe în acest Tur)

„Tricoul Galben” – Clasamentul general final

1. Vincenzo Nibali (Astana Pro Team)
2. Jean-Christophe Péraud (Ag2R La Mondiale) + 7:52
3. Thibaut Pinot (FDJ.Fr) + 8:24
4. Alejandro Valverde (Movistar Team) + 9:55
5. Tejay Van Garderen (BMC Racing Team) + 11:44
6. Romain Bardet (Ag2R La Mondiale) + 11:46
7. Leopold Konig (Team NetApp-Endura) + 14:41
8. Haimar Zubeldia (Trek Factory Racing) + 18:12
9. Laurens Ten Dam (Belkin Pro Cycling) + 18:20
10. Bauke Mollema (Belkin Pro Cycling) + 21:24

Cea mai categorică victorie din ultimii 17 ani !

Diferenţa de 7 minute şi 52 de secunde dintre Vincenzo Nibali şi al doilea clasat este cea mai mare înregistrată în ultimii 17 ani. În 1997, germanul Jan Ulrich de la Team Telekom a câştigat turul Franţei cu 9 minute şi 9 secunde diferenţă faţă de al doilea clasat, Richard Virenque de la Festina. De menţionat că diferenţa înregistrată de Nibali bate toate diferenţele celor 7 tururi câştigate de Lance Amstrong între 1999 şi 2005, chiar şi în situaţia în care ulterior (în 2012) rutierului american i s-au retras toate victoriile şi, oficial nu au fost declaraţi învingători cei clasaţi pe locul 2.

Top 5 diferenţe mari în ultimii 30 de ani

1. Laurent Fignon (Renault-Elf-Gitane) – 10:32 (1984)
2. Jan Ulrich (Team Telekom) – 9:09 (1997)
3. Greg LeMond (ADR Agrigel) – 8:00 (1989)
4. Vincenzo Nibali (Astana Pro Team) – 7:52 (2014)
5. Pedro Delgado (Reynolds) – 7:13 (1988)

O performanţă fabuloasă

Vincenzo Nibali a câştigat actuala ediţie a Turului Franţei, purtând timp de 19 etape (din 21) tricoul galben (lider în clasamentul general – n.a.). O performanţă fabuloasă. Italianul egalează o performanţă similară a belgianului Eddy Merckx realizată în 1970. De fapt, performanţa lui Nibali este mai importantă, pentru că în 1970 Turul Franţei a avut 23 de etape. Doar în perioada antebelică şi interbelică – dar altfel se alerga pe atunci – s-au înregistrat două performanţe peste cele realizate de Nubali şi Merckx. Un top 15 al câştigătorilor cu cele mai multe tricouri galbene arată astfel:

1. Vicenzo Nibali (Astana Pro Team) – 19 etape (2014)
2. Eddy Merckx (Faema) – 19 etape (1970)
3. Felice Gimondi (Salvarani) – 18 etape (1965)
4. Eddy Merckx (Faema) – 18 etape (1969)
5. Eddy Merckx (Molteni) – 17 etape (1971)
6. Bernard Hinault (Renault-Gitane) – 16 etape (1981)
7. Bernard Hinault (Renault-Gitane) – 16 etape (1979)
8. Chris Froome (Team Sky) – 14 etape (2013)
9. Sir Bradley Wiggins (Team Sky) – 14 etape (2012)
10. Bernard Hinault (La Vie Claire) – 14 etape (1985)
11. Fausto Coppi (Italia) – 14 etape (1952)
12. Miguel Indurain (Benesto) – 14 etape (1993)
13. Eddy Merckx (Molteni) – 14 etape (1972)
14. Luis Ocana (Bic) – 14 etape (1973)
15. Louison Bobet (Franţa) – 14 etape (1954)

Notă 1: Rutierilor din ambele topuri li s-a trecut echipa la care activau la momentul respectiv.

Notă 2: Rezultatele finale complete ale Turului Franţei 2014, le puteţi citi luni dimineaţa în Cotidianul.ro

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.