Viorica Cortez, în recital extraordinar la „Sibiu Opera Festival”

Mezzosoprana de anvergură internaţională Viorica Cortez este invitata de onoare a celei de-a XIV-a ediţii a Sibiu Opera Festival, ce se desfăşoară în perioada 20 septembrie – 4 octombrie, la ”Sala Thalia” a Filarmonicii de Stat Sibiu şi în alte spaţii de evenimente din Sibiu.

Viorica Cortez revine magistral în ţara de origine, într-o suită de manifestări care au debutat încă de la începutul verii. După ce a fost distinsă cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte Iaşi şi după ce a primit însemnele de Cetăţean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca, Viorica Cortez răspunde invitaţiei de a susţine un recital extraordinar la Sibiu Opera Festival, în compania pianistei Vasilica Stoiciu-Frunză. Evenimentul va avea loc la Sala Thalia, joi, 24 septembrie, ora 19.00.

Mezzosoprana Viorica Cortez, în recital la Festivalul de Operă de la Sibiu

Repertoriul cuprinde lucrări din creaţia universală şi românească de lied şi operă şi este în acelaşi timp un omagiu adus compozitorului George Enescu, la 60 de ani de la dispariţie. Cu siguranţă va fi un privilegiu pentru cei care o cunosc pe Viorica Cortez, dar mai ales pentru cei care nu o cunosc, să asculte glasul şi mesajul artistic al unei mari artiste.

În cadrul evenimentului va avea loc lansarea cărţii Cortez de Marius Constantinescu (ediţia a II-a revizuită şi adăugită), în prezenţa autorului. În volumul Cortez, apărut la Editura Humanitas, povestea vieţii celebrei Viorica Cortez este mărturisită în cadrul dialogurilor pe care mezzosoprana le-a purtat cu realizatorul TVR de emisiuni muzicale.

Vocea inconfundabilă, temperamentul scenic, vastitatea repertoriului de operă şi vocal-simfonic conturează cariera unică a mezzosopranei Viorica Cortez, desfăşurată pe toate marile scene ale lumii. Sergio Segalini a numit-o Diva assoluta, iar în anii ’70, critica muzicală franceză o saluta pe Carmen a secolului pe prima pagină a cotidienelor.

Viorica Cortez în Carmen

Anul 1964 aînsemnat pentruViorica Cortez câştigarea Marelui Premiu de la Toulouse. Au urmat Marele Premiu special Kathleen Ferrier din Olanda, 1965, şi Premiul I şi Medalia de Aur la Concursul Internaţional de Muzică „George Enescu” din Bucureşti (1967). Premiul de la Toulouse a însemnat debutul unei cariere artistice de excepţie, care a început cu rolul Dalilei, la Teatrul Capitol, avându-l ca partener pe Ludovic Spiess. Au urmat Carmen, Amneris, Eboli, Charlotte, Azucena, într-o suită de debuturi rapide, aceste roluri constituind totodată pilonii principali ai carierei sale. A interpretat de asemenea rolurile Leonora di Guzman, dramă muzicală de Donizetti, Mignon, Adalgisa, Herodiada, Venus, Clytemnestra, Orfeu, Ulrica, Iocasta, Laura Adorno, Elisabetta, Cleopatra, Marfa, Cuniza, Fedora, Fenena şi multe altele, care au făcut ca Viorica Cortez să devină una dintre cele mai apreciate artiste românce ale timpului. Cele mai importante teatre lirice au invitat-o să cânte alături de cei mai mari interpreţi ai momentului: Franco Corelli, Carlo Bergonzi, Mario del Monaco, Alfredo Kraus, Nicolai Ghiaurov, Luciano Pavarotti, Placido Domingo, Sherill Milnes, Monserrat Caballé, Giuseppe di Stefano, Richard Tucker, Jon Vickers, José Carreras, Mirella Freni, Birgitt Nilsson, Renata Scotto, Grace Bumbry, Leontyne Price etc. În scurt timp a devenit o prezenţă constantă pe scenele teatrelor lirice ca Metropolitan Opera din New York, Teatro alla Scala din Milano, Teatrul Capitol din Toulouse, Teatro San Carlo din Napoli, Gran Teatre del Liceo din Barcelona, Staatsoper din Viena, Opera Garnier din Paris.

Viorica Cortez în Werther

“De îndată ce rolul Carmen i-a fost încredinţat la Covent Garden, s-a făcut auzită una dintre cele mai mari şi mai frumoase voci de mezzosoprană din a doua jumătate a secolului XX”, scria în Répertoire Opéra. Daily Telegraph din Londra îşi intitula un reportaj special astfel: Cortez Miraculous, iar L’Express din Paris: Fabuleuse Viorica Cortez. Iată alte titluri, dintre zecile de articole apărute: Carmen to the life – that’s Viorica! (Evening News, 29 noiembrie 1968), La Carmen roumaine, la meilleure (France Soir, 30 octombrie 1970), Carmen mondiale (Gazetta di Modena, 19 noiembrie 1971), Viorica Cortez Carmen universale (Giornale din Bergamo, 21 decembrie 1971), La Carmen du siècle (Le Dauphiné libéré, 3 februarie 1972), La Bomba dell’Arena (Il Giorno, 12 august 1972), Una Leonora d’eccezione (Il Lavoro, 11 aprilie 1976), Viorica Cortez, el major mezzosoprano del mundo (El Caraqueno, 25 martie 1977), Viorica Cortez, la divina del bel canto (La Gazzetta dell’Etna, 23 iulie 1994).

Viorica Cortez a lucrat cu cei mai importanţi regizori, printre care Franco Zeffirelli, Luchino Visconti, Pier Luigi Pizzi, Margherita Wallmann, Giorgio Strehler, Joseph Losey şi cu cei mai mari dirijori ca Georges Prêtre, Jean-Claude Casadesus, Riccardo Chailly, Claudio Abbado, Seiji Ozawa, Alain Lombard, Michel Plasson, Wolfgang Sawallish, Zubin Mehta, Riccardo Muti…

Viorica Cortez în Amneris din Aida

Paralel cu apariţiile pe scenele de operă, Viorica Cortez a susţinut permanent o bogată activitate concertistică, cu un repertoriu extrem de vast (lied, cantată, oratoriu, poem vocal-simfonic), prezentat în săli prestigioase ca Albert Hall din Londra, Scala din Milano, Carnegie Hall din New York, Opera din Paris, Ateneul Român din Bucureşti etc.

Încă de la mijlocul anilor ‘80, Viorica Cortez, conştientă de statutul său de artistă ajunsă la maturitate, a început să se îndrepte spre un alt repertoriu de operă, continuând să debuteze într-o serie de roluri cu totul speciale: La Cieca din La Gioconda de Amilcare Ponchielli, Madame Flora din Medium de Gian Carlo Menotti, Zia Principessa din Suor Angelica de Giacomo Puccini, Marchiza de Berkenfield din La fille du régiment de Gaetano Donizetti, Madame de Croissy din Dialogues des Carmélites de Francis Poulenc, Mrs. Quickly din Falstaff de Giuseppe Verdi, Contesa de Coigny şi Madelon din Andrea Chénier de Umberto Giordano, Baroana din Vanessa de Samuel Barber, Contesa din Dama de pică de Piotr Ilici Ceaikovski, Buryjovka din Jenufa de Leoš Janácek. Toate aceste roluri, în majoritate roluri de compoziţie, îi pun în valoare atât talentul actoricesc, cât şi frumuseţea vocii. Presa ultimilor ani semnalează toate aceste apariţii pe un ton elogios şi vorbeşte despre extraordinara rezistenţă vocală a “glorioasei Viorica Cortez, care a dominat scenele lirice în anii ’70”.

Seria debuturilor marii artiste a continuat cu rolul interpretat la Opéra Comédie din Montpellier la începutul lui februarie 2009, Dieu (Dumnezeu) din opera Affaire étrangère de Valentin Villenave, în creaţie mondială. Acest repertoriu bogat şi variat ca stil, poate cel mai vast şi mai complet repertoriu al tuturor mezzosopranelor din zilele noastre, este reprezentativ pentru o cântăreaţă a cărei zestre artistică reuneşte perfecţiunea tehnică, inteligenţa interpretativă şi un emoţionant umanism.

Viorica Cortez în rolul Azucena din Il Trovatore

Discografia artistei cuprinde Il Trovatore şi Rigoletto de Giuseppe Verdi, Il Capello di Paglia di Firenze ce aparţine celebrului compozitor de muzică de film Nino Rota, Requiem-urile de Mozart şi Donizetti, Le grandi voci dell’Arena di Verona, Opéras français et italiens, Carmen de Georges Bizet, Romeo et Juliette de Hector Berlioz etc. Apare în numeroase filme de operă, emisiuni televizate şi radiodifuzate. În 1977 Viorica Cortez a înregistrat la Luxemburg un recital de muzică franceză, care a câştigat Marele Premiu al Academiei Discului Liric din Franţa. Vocea incandescentă, cum a fost numită, poate fi ascultată şi în numeroase înregistrări live: Oberto, conte di San Bonifacio (Bologna, 1977), Aida (Viena, 1973, Denver, 1986), Elektra (Roma, 1971), Norma (Napoli, 1973, Caracas, 1975), Maria Stuarda (Chicago, 1973), Il Trovatore (Paris 1975, New York 1978, 1981), La Favorita (Genova, 1976), Don Carlo (Milano, 1978), Samson et Dalila (Paris, 1978), Carmen (Carpentras, 1981), Adriana Lecouvreur (New York, 1983), La Gioconda (Verona si Barcelona, 1988), Suor Angelica (Madrid, 1993), Zaza (Palermo, 1994), La Fille du régiment (Madrid, 1996), Les Contes d’Hoffmann (Orange, 2002), Jenufa (Barcelona, 2005).

Viorica Cortez este preşedinta Societăţii muzicale franceze Georges Enesco înfiinţată în 1996 la Paris, cu o activitate ce constă, în principal, din concerte şi recitaluri cu programe de muzică predominant românească, în cadrul cărora creaţia vocală enesciană se bucură de un statut privilegiat. Cu puţine excepţii – manuscrise ce aşteaptă încă să fie descoperite în arhivele Muzeului Naţional „George Enescu“ din Bucureşti –, Viorica Cortez şi pianista Alina Pavalache au prezentat în întreaga lume toată creaţia de cântece pentru voce şi pian a compozitorului român. Printre membrii importanţi ai acestei Societăţi se numără soprana Leontina Văduva şi muzicologul Alain Cophignon, autorul unei extraordinare monografii George Enescu, publicată iniţial în limba franceză, tradusă apoi şi în limba română şi publicată datorită iniţiativei Institutului Cultural Român.

Viorica Cortez este invitată în juriul unor prestigioase concursuri internaţionale şi susţine frecvent cursuri de măiestrie în Europa, având o adevărată vocaţie de dascăl. Din anul 2014 prezidează juriul Concursului Internaţional de Artă Vocală Georges Enesco de la Paris, organizat de Societatea muzicală franceză Georges Enesco.

Concurenţi din 13 ţări înscrişi la concursul de canto „Vox Artis”

Afişul Recitalului de la Filarmonica din Sibiu

În perioada 23-27 septembrie are loc la Sibiu, în cadrul Sibiu Opera Festival, cea de-a VI-a ediţie a concursului de canto „Vox Artis”. 43 de tineri artişti din Koreea, Grecia, Anglia, Rusia, Bulgaria, Mexic, Ucraina, Australia, Rep. Moldova, Franţa, China, Hong Kong şi România vor concura în faţa unui juriu compus din personalităţi ale scenei lirice internaţionale.

Concursul Internaţional de canto Vox Artis Sibiu atrage, an de an, tineri participanţi de pe cinci continente. Iniţiativa şi organizarea acţiunii aparţine Filarmonicii de Stat Sibiu în parteneriat cu ArtCor Agency Viena. Din juriu fac parte personalităţi internaţionale din lumea teatrului muzical: dirijori, solişti, manageri, critici muzicali, impresari. Pe lângă premiile în bani (locul 1 – 2.000 €, locul 2 – 1.500 €, locul 3 – 1.000 €) vor fi acordate şi o serie de premii speciale din partea unor instituţii de operă recunoscute din ţară şi din străinătate printre care Opera Naţională din Cluj-Napoca, Opera Naţională din Iaşi, Opava Silesian Theatre (Cehia), Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica Mihail Jora – Bacău şi Opernsänger Studio (Viena).

Concursul Vocile Operei

Accesul publicului este liber la toate probele de concurs care vor avea loc la Sala Thalia miercuri, joi şi vineri. Concertul intitulat Vocile operei programat duminică, 27 septembrie 2015, marchează, tradiţional, încheierea Concursului Vox Artis printr-o gală a laureaţilor. Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat Sibiu, condusă de dirijorul italian Orazio Baronello, va acompania evoluţia celor mai buni tineri artişti lirici participanţi la competiţie. Scena ”Sălii Thalia” devine, astfel, o semnificativă tribună de lansare şi recompensare a tinerilor interpreţi aflaţi la început de carieră.

Eleganta Sală Thalia. Foto Scott Eastman

Preşedintele concursului: Maestro Giuseppe Sabbatini – Italia

Preşedintele juriului: Tomas Studeny, Director artistic, Opera of South Bohemian Theatre – Cehia

Ph.D. Docent Theodore Coresi, bas, Universitatea din Oradea / Director ArtCor Artists Agency – Austria

Prof. Georgeta Stoleriu, soprană, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti – România

Prof. Irina Bossini, soprană, solistă a Teatrului Bolshoi / Director Music Center „Eurovox” – Rusia

Costin Popa, critic muzical, redactor şef revista ”Melos” – România

Oratoriul „Israel în Egipt” a deschis, magistral, Sibiu Opera Festival

Aplauze pentru oratoriul Israel în Egipt

Replică a celor două concerte care au avut loc cu o săptămână în urmă în Elveţia (la Lucerna şi Cham), premiera sibiană a oratoriului händelian Israel în Egipt a prilejuit o rară comuniune artistică între, nici mai mult nici mai puţin, patru ansambluri profesioniste. În seara de 20 septembrie au urcat pe scena ”Sălii Thalia” corurile invitate Cantori Contenti Zug şi Matthäuskantorei Luzern, alături de membri ai Corului Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca şi ai Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat Sibiu, reunite sub bagheta autorizată a lui Stephen Smith, dirijor elveţian de origine americană.

”Abordarea unei partituri de monumentalitate din repertoriul vocal-simfonic de talia acestui Israel în Egipt reprezintă şi în zilele noastre un act de curaj, dovadă raritatea (singularitatea, chiar!) cu care lucrarea figurează pe afişe. Motivul este acela că aici totul se află sub semnul monumentalului: personajul colectiv, masele umane (poporul lui Israel), protagonistul artistic principal (corul), subiectul (marile catastrofe ale legendei biblice), scriitura aglomerată (cu polifonii dense). Parteneriatul româno-elveţian s-a dovedit soluţia optimă, colaborarea cu dirijorul Stephen Smith fiind la a treia reeditare, printre care se numără concertul tematic Opera în Baroc din ediţia trecută a festivalului. Să nu uităm că Stephen Smith se înscrie printre dirijorii preocupaţi de interpretările istorice, cu instrumente şi maniere interpretative vechi, epocale, viziune pe care a valorificat-o şi faţă de orchestra sibiană, în căutarea păstrării autenticităţii cerinţelor partiturii. Cele două ansambluri corale din Elveţia sunt specializate, la rândul lor, pe repertoriul muzicii vechi şi pe aşa-numitul stile antico (din Renaştere şi Baroc), iar întâlnirea lor cu publicul sibian a adus o notă neobişnuită, un aer de epocă plin de prospeţime.

În afara acurateţei istorice a interpretării, ansamblurile corale au dovedit o coeziune şi o soliditate rară a execuţiei de ansamblu, bazată pe ani de rodaj şi de şlefuire a omogenităţii. Vorbim aici de o adevărată tradiţie, un cult al cântării corale care a ajuns pe culmi ale profesionalismului (chiar dacă, uimitor! ansamblurile sunt semiprofesioniste). Ne-au cutremurat pasajele de forţă, acurateţea sonorităţii la frecvenţe înalte, în consens cu dramatismul partiturii, ne-au surprins prin căldură sonorităţile luminoase, corespunzătoare momentelor de acalmie. O virtuozitate ieşită din comun a făcut posibilă redarea ireproşabilă a părţilor în fugato, a tehnicii aferente corului dublu, sau a fragmentelor în care Händel cere vocii o tehnică instrumentală. Din cadrul ansamblului s-au detaşat vocile soliste, în duetele sopranelor Gabriela Bürgler şi Pauline Persoud şi al başilor Richard Helm şi Christian Meier. Au impresionat, în mod deosebit, timbrul proaspăt, îngrijit, clar al tenorului Eelke van Koot şi profesionalismul, prezenţa scenică, interpretarea colorată, dinamică a altistei Carmen Würsch. Orchestra a fost extrem de participativă şi maleabilă în a realiza această muzică vie cu efecte picturale. Un cuvânt de laudă, de apreciere la adresa dirijorului, Stephen Smith, adevăratul „răspunzător” pentru nivelul ridicat al serii, mărturie a minuţiozităţii şi ştiinţei cu care a şlefuit interpretarea partiturii!”, scria în cronica muzicală a spectacolului Roxana Pepelea.

“Take an Opera Break” – Operă în spaţii publice

Take an Opera Break, în Aeroportul din Sibiu. Foto Laurenţiu Străuţ

Filarmonica de Stat Sibiu a programat, în deschiderea acestei ediţii a, o serie de mici concerte de arii în spaţii publice din Sibiu. Conceptul, intitulat sugestiv Take an Opera Break, este organizat pentru al doilea an consecutiv şi s-a desfăşurat în Aeroportul Sibiu, Curtea Primăriei Sibiu, Shopping City Sibiu şi Curtea Consiliului Judeţean.

Take an Opera Break. Foto Cristina Balau

Protagoniştii ediţiei de anul acesta a evenimentului Take an Opera Break au fost mezzosoprana Oana Andra, baritonul Iordache Basalic şi pianistul Alexandru Petrovici. “Intenţia şi scopul acestor mici recitaluri a fost acela de a merge în locuri în care publicul să rămână surprins, să ia o pauză pentru a asculta câteva arii de operă”, a declarat Ioan Bojin, directorul general al Filarmonicii de Stat Sibiu. Locaţiile alese pentru această ediţie au fost Aeroportul Sibiu, Curtea Primăriei Sibiu, Shopping City Sibiu şi Curtea Consiliului Judeţean.

Genericul Take an Opera Break reprezintă o iniţiativă cu caracter de unicitate la noi în ţară, care, născută la ediţia anterioară a festivalului, a înregistrat un succes peste aşteptări. Sub forma unor scurte concerte de arii din opere, desfăşurate pe întreaga perioadă a festivalului, muzica este desprinsă din spaţiul închis, pretenţios al sălii de concert, fiind răspândită în mijlocul publicului larg, în spaţii publice, neconvenţionale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.