Viviane Reding, avocata „democraţiei”, despre viitorul Europei Federale

Cum pieţele s-au mai calmat în privinţa datoriilor suverane din zona euro, liderii UE şi-au amintit că reprezintă state suverane şi au decis, la Consiliul European ce s-a încheiat vineri, să facă o pauză în procesul de integrare şi federalizare al UE, propus în două proiecte lansate de Jose Manuel Durao Barroso şi Herman Van Rompuy. Aceasta este opinia cvasiunanimă a presei franceze şi engleze de astăzi.

Este vorba despre un proiect destinat zonei euro, în care statele non-euro pot fi invitate, dacă vor îndeplini nişte condiţii tot mai grele. State precum România vor avea pârghii de control a deciziei în Uniunea Bancară, unde se va adopta votul de dublă majoritate (pe de o parte statele euro, pe de alta cele non-euro).

Germania doreşte un control centralizat, adică cvasigerman, asupra bugetelor naţionale şi o reformă care să democratizeze tratatele europene. Însă Berlinul nu vrea să audă de solidaritate financiară şi de împărţirea poverii datoriilor statelor sudice, cel puţin până la alegerile generale din toamna lui 2013. De cealaltă parte, Parisul visează la o solidaritate financiară, care să scoată economia franceză dintr-o recesiune cu care se îndreaptă cu paşi repezi, însă politicienii Franţei, indiferent de culoare, se tem de o renegociere a tratatelor, aducându-şi aminte de referendumul din 2005 a pus cruce Constituţiei Europene.

Astfel, de la dezbaterea privind viitoarea federalizarea a zonei euro şi până la lansarea mecanismului de supraveghere bancară şi a uniunii bancare, prezentată cu surle şi trâmbiţe după consiliul Ecofin de miercuri, totul s-a amânat pentru 2014, după alegerile europarlamentare. Ceea ce în iunie acest an era prezentat ca o maximă urgenţă, a devenit acum un proiect pe termen mediu.

Deocamdată, UE rămâne cu inovaţii precum Mecanismul European de Stabilitate şi al său fond de 700 de miliarde de euro (minuscul fata de un default al datoriilor italiene de 1,2 trilioane de euro), cu revoluţia de la Banca Centrală de la Frankfurt, care acum poate interveni direct pe piaţa datoriilor, cu cedarile de suveranitate in materie de politica bugetară, toate deloc explicate cetăţenilor şi adoptate fără consultarea lor.

În acest context, comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, a vorbit pentru Liberation despre viitorul proiectului federal al Europei.

Foaia de parcurs pentru „O uniune economică şi monetară veritabilă şi profundată” urmăreşte crearea unei Europe federale?

Este un proiect pentru o uniune economică şi monetară, nu pentru o federaţie europeană. Proiectul evocă tot ce este legat de moneda noastră şi doar de monedă. Nu vorbeşte despre apărare sau justiţie. Criza zonei euro a arătat că nu putem avea o politică monetară federală, 27 de politici economice şi bugetare suverane şi nicio solidaritate financiară între state. Foaia noastră de parcurs cere să facem tot ce se poate pentru o reformă a tratatelor europene. Astfel putem întări gestionarea comuna a bugetelor naţionale şi putem creea o capacitate bugetară a zonei euro, pentru a putea ajuta ţările în dificultate. Însă pentru a merge mai departe trebuie să reformăm tratatele.

Ne îndreptăm către o federaţie?

Pierre Werner, fostul ministru luxemburghez care a fost însărcinat în 1970 să elaboreze primul proiect al unei uniuni economice şi monetare, prevedea o bancă centrală independentă, un guvern economic european, cu un ministru de Finanţe controlat de un parlament european. Ştia că o monedă nu poate funcţiona fără un stat.
Până acum, liderii europeni au elaborat tratate cu uşile închise, apoi au anunţat decizia lor populaţiei, pe care au rugat-o să fie de acord. Trebuie sa inversăm abordarea, să începem cu o dezbatere publică despre ce vrem să facem, înainte de a negocia tratatele. Apoi, o dată ce am luat decizia, trebuie să o prezentăm populaţiei sub forma unei întrebări clare. Aceasta este democraţia. Lucrurile au început să se schimbe. Următoarele alegeri europene, din 2014, vor fi primordiale, pentru că familile politice europene vor prezenta fiecare un candidat pentru preşedinţia Comisiei. Cel care va fi primul a fi numit automat şi de catre cei 27 de şefi de stat si de guvern, aşa cum s-au angajat să o facă. Pentru prima dată, acest scrutin european nu va mai fi ca până acum, adica o suprapunere de scrutine naţionale dominate de mize locale.

Dezbaterea federală va fi la ordinea zilei în timpul campaniei?

Desigur. În primul rând pentru că aleşii europeni vor participa împreună cu cei naţionali şi cu instituţiile comunitare şi guvernele în cadrul Convenţiei care va fi însărcinată cu modificarea tratatelor. Principiul de funcţionare al Convenţiei va trebui discutat de Consiliul European încă de acum.

Europenele din 2014 vor fi deci pentru o adevărată Adunare Constituantă?

Parlamentul ales va fi un fel de constituantă, pentru că campania va avea în prim plan viitorul UE.

Cu ce va semăna această Europă federală?

Acum câteva săptămâni, Angela Merkel a afirmat clar că Comisia trebuie să devină guvernul Uniunii şi că Parlamentul trebuie să aibă puteri întărite pentru control şi numiri. Trebuie decis modul de alegere al preşedintelui acestui guvern european: va fi ales de Parlament sau direct de către toţi cetăţenii UE. La fel, comisarii trebuie aleşi dintre alesi sau nu? În ce priveşte structura parlamentului, trebui instituit un sistem cu doua camere, ca în toate federaţiile, cu o cameră a cetăţenilor şi una a statelor, care va semăna puţin câte puţin, cu camera landurilor din Germania.

Reforma tratatelor va fi adoptata prin referendum?

Cetăţenii trebuie să decidă daca vor să facă parte din această Europă politică integrată. Nu ştiu ce vor spune francezii, dar luxemburghezii vor spune cu siguranţă da. Trebuie ca decizia să fie clară pentru fiecare stat, un da sau un nu care sa fie asumat. Şi trebuie explicat bine, pentru ca cetăţenii să voteze în cunoştinţă de cauză.

Nu este hazardat sa lansăm un asemenea proiect când cetăţenii se îndoiesc în privinţa Europei?

Se îndoiesc pentru că nimeni nu le-a explicat vreodată corect ce înseamnă proiectul european. Este clar ca cetăţenii nu doresc o Europă a derogărilor. Ori ne indreptam spre mai multă Europa, ori proiectul european riscă să se dezintegreze. Trebuie ca noi înşine să înţelegem unde vrem să mergem pentru ca cetăţenii să aleagă. Nu se poate face un salt federal fără acordul lor. Sondajele arată că marea majoritate se simt “europeni”. Dar când îi întrebi, ei nu prea ştiu ce înseamnă asta şi răspund printr-un “ăă..”. As vrea ca nimeni sau aproape nimeni să nu mai răspundă prin acest “ăă…”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.